Sistemul electric din Uniunea Europeană a demonstrat o capacitate sporită de protecție a consumatorilor și a industriei în fața volatilității prețurilor combustibililor fosili, conform datelor furnizate de Eurelectric. În perioada cuprinsă între februarie și august 2026, prețurile angro la energia electrică au înregistrat o creștere de 22,8%, un ritm mult mai lent comparativ cu piața gazelor. Această evoluție a avut loc în contextul conflictului dintre SUA și Iran, evidențiind reziliența sectorului electric în raport cu șocurle de preț.
Analiza barometrelui anual publicat de asociația Eurelectric arată că prețurile la gaze au crescut cu 88,4% în aceeași perioadă de referință. Diferența de performanță între cele două piețe a fost extrem de pronunțată în primele luni ale crizei, când prețul de referință la gaze la bursa TTF a urcat cu 41% între februarie și mai. În acest interval, prețul mediu al energiei electrice în UE a scăzut chiar cu 7%, în urma blocadei inițiale a Strâmtorii Ormuz.
Din cursul verii, dinamica prețurilor la electricitate a început să se schimbe sub influența unor factori climatici și operaționali. Valurile de căldură au dus la creșterea cererii de energie, în timp ce producția hidroelectrică în țările nordice a fost redusă. Totodată, temperaturile ridicate ale râurilor și nivelurile scăzute ale apei au limitat disponibilitatea centralelor nucleare, alături de operațiunile de întreținere, factori care au împins prețurile în sus, dar fără a egala creșterea gazelor.
Secretarul general al Eurelectric, Kristian Ruby, a subliniat că anul 2026 a adus perturbări serioase pe piețele energetice globale, evidențiind riscurile dependenței de combustibilii fosili importați. Deși energia regenerabilă a oferit protecție, creșterea sa impune noi provocări pentru sistem. Asociația solicită accelerarea implementării soluțiilor de stocare, simplificarea procedurilor de autorizare pentru rețele și generare curată, precum și un cadru de investiții stabil pentru a facilita electrificarea economiei europene.
Situația capacităților de stocare rămâne o problemă critică pentru atingerea obiectivelor de mediu ale Uniunii Europene. În anul 2025, UE dispunea de aproximativ 64 de gigawați (GW) capacitate de stocare, având proiecte planificate pentru încă 78 de GW. Totuși, chiar și cu materializarea acestor proiecte, Uniunea nu ar atinge obiectivul european de 200 GW stabilit până în anul 2030, ceea ce necesită investiții masive în flexibilitate și infrastructură.
Evoluția piețelor energetice europene este strâns legată de modernizarea infrastructurii de transport. În acest context, companii precum Transelectrica investesc sume semnificative în digitalizarea rețelelor, de exemplu prin proiectul de 476 milioane de lei pentru o stație de transformare din Alba Iulia, finalizabil până în 2030. Aceste investiții în digitalizare și infrastructură sunt esențiale pentru gestionarea noilor fluxuri de energie și pentru menținerea stabilității sistemului în condiții de volatilitate.