Sistemul Energetic Național a traversat o situație de dezechilibru critic în cursul zilei de ieri, când la ora 18.00 producția a ajuns la un nivel de doar 3.090 MW. Această cifră este semnificativ sub capacitatea de peste 10.000 MW funcționabili de pe hârtie, generând necesitatea unor importuri nete de 2.908 MW. Această volum de energie importată a pus sub presiune rețeaua, aceasta fiind aproape de limita maximă de import, situată între 3.300 și 3.400 MW.
Pentru a stabiliza sistemul și a evita o congestie majoră, Hidroelectrica a fost nevoită să își tripleze imediat producția de la 400 MW la 1.400 MW. Această ajustare rapidă a fost probabil solicitată de Dispecerul Energetic Național pentru a echilibra mixul energetic. Intervenția a permis scăderea importului net cu peste 1.000 de MW, reducând astfel presiunea asupra rețelei în restul orelor serii, deși situația a fost gestionată la limită.
Capacitățile de producție în bandă sunt extrem de limitate în contextul actual, ceea ce ridică semne de întrebare pentru perioada iernii. Centralele nucleare de la Cernavodă sunt oprite din cauza lipsei apei de răcire din Dunăre, iar termocentralele pe cărbune sunt în mare parte închise din cauza obligațiilor PNRR și a ecotaxelor. Termocentralele pe gaz funcționează la capacitate maximă, însă grupuri suplimentare de la Elcen nu pot fi pornite deoarece nu a început încă termoficarea de iarnă.
Dispeceratul Energetic Național depinde în prezent aproape exclusiv de Hidroelectrica pentru ajustarea dezechilibrelor în timp real. Totuși, capacitatea de intervenție a companiei este constrânsă de debitele mici ale râurilor și ale Dunării, fiind necesar păstrarea rezervelor de apă în lacuri pentru sezonul rece. Această dependență evidențiază vulnerabilitatea sistemului în fața fluctuațiilor cauzate de sursele regenerabile, care produc energie pe parcursul zilei, dar nu contribuie la ora de vârf.
Problema stocării rămâne un punct critic, având în vedere că există peste 6.000 MW instalați în fotovoltaic și 3.000 MW în eolian. În prezent, capacitatea instalată în baterii este de aproximativ 2.000 MW, un nivel insuficient pentru a regla disfuncțiile cauzate de exporturile masive de energie regenerabilă la prețuri mici și importurile mari de seară. Fără o capacitate de stocare mai mare, riscul de probleme tehnice în timpul iernii rămâne ridicat.
Evoluția sistemului energetic este marcată de o tranziție către surse regenerabile, care introduc o volatilitate sporită în rețea. Această schimbare de paradigmă necesită o infrastructură de stocare mult mai robustă pentru a compensa lipsa producției de bază. În absența unor investiții masive în baterii și a restabilirii capacităților termice și nucleare, echilibrarea consumului cu producția va continua să depindă de ajustările rapide ale turbinelor hidroelectrice.