Sistemul Energetic Național (SEN) traversează o perioadă de vulnerabilitate accentuată în pragul sezonului rece, menținându-se în stare de alertă pentru iarna 2026-2027. Această situație este determinată de un cumul de factori structurali și conjuncturali care afectează capacitatea de producție internă. Guvernul a declarat starea de alertă, pe măsură ce echilibrul dintre cererea de energie și oferta disponibilă este pus sub presiune de multiple deficiențe tehnice și de producție.
Principala problemă identificată este deficitul de energie în bandă, necesară pentru acoperirea vârfurilor de consum în perioadele reci. Deși sursele regenerabile precum fotovoltaicele sau energia eoliană sunt disponibile, acestea nu pot asigura stabilitatea necesară atunci când condițiile meteo nu sunt favorabile. Lipsa temporară a producției nucleare de la Cernavodă privează sistemul de un aport esențial de aproximativ 1.400 MW, o carență agravată de aportul redus de la Hidroelectrica din cauza secetei hidrologice.
Proiectele de infrastructură necesare pentru stabilizarea sistemului întâmpină dificultăți majore de implementare. Noua capacitate de la Iernut prezintă o întârziere de 5 ani și nu există certitudini că va fi operațională până la 31 decembrie. În același timp, la Complexul Energetic Mintia, deși s-a realizat sincronizarea primei turbine pe gaz cu livrarea a 135 MW în regim de teste, grupul de 1.700 MW este departe de a funcționa la capacitatea nominală pentru această iarnă.
În ceea ce privește stocurile de gaze naturale, situația este mai stabilă, cu depozitele înfundate în proporție de 87%. Deși importurile prin culoarul din Bulgaria și producția locală oferă un suport teoretic, costurile rămân ridicate. Pe Bursa Română de Mărfuri, cotațiile spot pentru gaze se situează în jurul valorilor de 450–455 lei/MWh, reflectând riscurile comerciale și costurile de înmagazinare. Marea industrie trebuie să plătească prețuri de piață, fiind afectată de lipsa predictibilității producției de energie în bandă.
Pe piața de energie electrică, deficitul de producție internă forțează România să apeleze la importuri masive în orele de vârf. Pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) administrată de OPCOM, cotațiile au atins recent niveluri de 330 euro/MWh. Această presiune este alimentată de corelarea strânsă cu piețele regionale și de necesitatea de a acoperi cererea atunci când producția internă este insuficientă pentru a menține stabilitatea rețelei.
Evoluția prețurilor la energie este strâns legată de reglementările ANRE și de dinamica piețelor de mărfuri. În contextul actual, se estimează că facturile la încălzire ar putea suferi creșteri de până la 60–67% primăvara viitoare. Această evoluție va testa reziliența infrastructurii naționale, necesitând finalizarea testelor tehnice la Mintia și un regim de debite favorabil pentru reluarea producției la Cernavodă.