Evaluarea de toamnă publicată în comun de EBA, EIOPA și ESMA indică faptul că sistemul financiar european a menținut reziliența în ciuda volatilității prețurilor energiei. Deși oscilațiile prețurilor mărfurilor au generat cereri crescute de garanții pe piețele de derivate și au sporit volumele procesate prin infrastructurile de clearing, nu s-au observat disfuncționalități majore. Această stabilitate apare într-un context marcat de tensiuni geopolitice, inflație energetică și fluctuații puternice ale prețurilor mărfurilor.
Legătura dintre sectorul energetic și cel financiar se manifestă cel mai rapid prin apelurile în marjă pe piețele de derivate. Atunci când prețurile la gaz, petrol sau energie electrică suferă modificări bruște, participanții care utilizează contracte futures sau alte instrumente financiare sunt obligați să aducă garanții suplimentare. Aceste necesități de numerar pot pune presiune pe lichiditatea chiar și a companiilor care sunt considerate viabile pe termen lung, deși piețele au rămas ordonate.
Raportul subliniază că gazul reprezintă o sursă de sensibilitate mai mare comparativ cu petrolul, din cauza rezervelor limitate și a dificultăților de ajustare a capacității de producție. Perturbările în acest sector pot deteriora perspectiva macroeconomică europeană și pot alimenta inflația, afectând indirect dobânzile și costul creditului. Băncile avertizează că o eventuală deteriorare a calității activelor s-ar putea concentra în sectoarele cu o intensitate energetică ridicată.
În sectorul bancar, indicatorii de stabilitate rămân solidi, cu o rentabilitate a capitalurilor proprii de aproximativ 10,5% în primul trimestru din 2026. Rata capitalului de cea mai bună calitate, CET1, a ajuns la 16,2%, în timp ce creditele neperformante au reprezentat doar 1,8% din totalul împrumuturilor, cu volume de aproximativ 375 de miliarde de euro. Totuși, există vulnerabilități în creditarea imobiliară comercială și în segmentul întreprinderilor mici și mijlocii.
Pentru asigurători și fondurile de pensii, poziția capitalului și a finanțării este considerată robustă. Deși energia poate influența indirect aceste sectoare prin prețul activelor sau performanța companiilor din portofolii, autoritățile nu au identificat un mecanism energetic capabil să producă pierderi sistemice. Evaluarea de toamnă include și alte riscuri, precum dependența de furnizori din afara UE, amenințările cibernetice amplificate de inteligența artificială și creșterea creditului privat.
Supraveghetorii europeni solicită instituțiilor financiare să mențină pregătirea pentru criză și să monitorizeze atent expunerile indirecte. Mesajul central este necesitatea de a absorbi noi episoade de volatilitate fără ca presiunile de lichiditate să se transmită în întreg sistemul. Această abordare de monitorizare continuă este esențială într-un mediu economic unde șocurile macrofinanciare pot fi amplificate de dependențele de infrastructuri externe și de contextul geopolitic instabil.