Volatilitatea prețurilor la energie a generat o creștere a cererilor de garanții pe piețele de derivate și a mărit volumele procesate prin infrastructurile de clearing. Totuși, evaluarea de toamnă publicată de EBA, EIOPA și ESMA arată că aceste presiuni nu au provocat o disfuncționalitate generală a piețelor financiare europene. Cele trei autorități de supraveghere confirmă faptul că sistemul a menținut reziliența într-o perioadă marcată de tensiuni geopolitice, oscilații puternice ale mărfurilor și inflație energetică.
Legătura dintre sectorul energetic și cel financiar se manifestă cel mai rapid prin intermediul piețelor de mărfuri și derivate. Atunci când prețurile la gaz, petrol sau energie electrică suferă modificări bruște, participanții care utilizează contracte futures sau alte instrumente financiare sunt obligați să aducă garanții suplimentare pentru a acoperi schimbarea valorii pozițiilor. Aceste apeluri în marjă pot genera nevoi rapide de numerar chiar și pentru companii care sunt viabile pe termen lung.
Autoritățile europene consideră că gazul natural reprezintă o sursă de sensibilitate mai mare față de petrol, din cauza rezervelor limitate și a dificultăților de ajustare a capacității de producție. Perturbările energetice au influențat perspectiva macroeconomică europeană și au alimentat inflația, fenomen care poate afecta direct dobânzile, costul creditului și solvabilitatea companiilor. Deși volumul activității de clearing a crescut, piețele au continuat să funcționeze într-un mod ordonat, fără a prezenta dovezi ale unei crize de lichiditate.
În sectorul bancar, indicatorii de stabilitate rămân robusti, cu o rată a creditelor neperformante de aproximativ 1,8% în primul trimestru din 2026, un nivel apropiat de minimele istorice. Rentabilitatea capitalurilor proprii a fost de circa 10,5%, în timp ce rata capitalului de cea mai bună calitate, CET1, a ajuns la 16,2%. Cu volume ale creditelor neperformante de aproximativ 375 de miliarde de euro, băncile din UE și SEE prezintă o situație de pornire solidă.
Totuși, riscurile de deteriorare a calității activelor sunt concentrate în anumite segmente specifice ale economiei. Băncile anticipează posibile probleme în creditarea imobiliară comercială și în segmentul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). De asemenea, raportul indică vulnerabilități în sectoarele cu intensitate energetică ridicată, în special atunci când costurile mari de energie se suprapun cu presiunile exercitate de tarifele comerciale sau de o cerere externă slabă.
Evaluarea de toamnă cuprinde și alte riscuri majore, precum dependența de furnizorii și infrastructurile din afara Uniunii Europene, amenințările cibernetice amplificate de inteligența artificială și creșterea creditului privat. Autoritățile recomandă instituțiilor financiare să mențină pregătirea pentru criză și să testeze reziliența la șocuri geopolitice, monitorizând atent expunerile indirecte pentru a preveni transmiterea presiunilor de lichiditate către întregul sistem.