Statele europene analizează posibilitatea de a acorda companiilor care operează infrastructuri critice atribuții sporite pentru detectarea, bruierea și doborârea dronelor. Această discuție are loc pe fondul intensificării incursiunilor aeriene și al temerilor privind atacurile hibride atribuite Rusiei după invazia din ucraina din 2022. Cererea de autorizare vine în prezent din partea companiilor private și a entităților de stat care gestionează infrastructuri vitale, solicitând puterea de a neutraliza singure aceste aparate.
Autoritățile europene se tem că un atac cu drone sau o operațiune de război hibrid ar putea întrerupe alimentarea cu energie electrică a milioane de persoane. Acest scenariu a fost observat în repetate rânduri în Ucraina, în urma atacurilor rusești asupra rețelelor. Kristian Ruby, secretarul general al Eurelectric, a avertizat că există o posibilitate practică ca atacurile hibride să provoace întreruperi ale încălzirii chiar în această iarnă, afectând stabilitatea energetică a regiunii.
Franța a avansat semnificativ în acest proces prin adoptarea unei legi în august care permite operatorilor autorizați să detecteze și să doboare dronele în apropierea obiectivelor desemnate. Guvernul francez intenționează ca, până în 2027, o listă extinsă de obiective sensibile să fie echipată cu sisteme de protecție. Autoritățile vor pune la dispoziția companiilor precum EDF sau SNCF un catalog de sisteme aprobate, incluzând soluții de la bruiaj electronic la drone interceptoare.
În Germania și Austria, discuțiile privind implicarea operatorilor civili sunt în desfășurare, în urma unor incidente precum descoperirea unei drone cu explozibili la aeroportul Leipzig/Halle. În Germania, Ministerul de Interne analizează modalitățile prin care entitățile de infrastructură ar putea fi implicate legal în măsuri active de neutralizare. Austria a anunțat planuri similare pentru marile companii energetice, sub argumentul că statul nu poate proteja singur fiecare obiectiv dispersat geografic.
Polonia a adoptat deja măsuri mai ample, operatorii instalând sisteme antidronă și organizând exerciții de pregătire împreună cu unitățile militare. În jurul infrastructurilor energetice critice au fost instituite zone cu restricții de zbor, unde unitățile de securitate au autorizația de a distruge sau prelua controlul dronelor. Totuși, companiile de transport al energiei de pe flancul estic al NATO solicită garanții juridice suplimentare privind răspunderea pentru eventualele daune colaterale cauzate de intervenții.
Tehnologiile de detectare și neutralizare evoluează mult mai rapid decât reglementările juridice actuale, creând un decalaj între capacitatea tehnică și cadrul legal. Companiile de apărare, precum Rheinmetall, observă un interes în creștere pentru aceste sisteme, dar subliniază că intervalul de timp dintre detectare și decizia de intervenție rămâne o problemă majoră. Incertitudinea privind răspunderea juridică pentru rănirea unor persoane sau pagube materiale cauzate de doborârea unei drone încetinește investițiile în tehnologii avansate.
Contextul securității infrastructurii critice în Europa este marcat de o necesitate crescută de protejare a activelor strategice împotriva amenințărilor asimetrice. Pe măsură ce tehnologia dronelor devine tot mai accesibilă, guvernele europene caută echilibrul între eficiența operațională a companiilor de utilități și gestionarea riscurilor juridice și de siguranță publică pe teren.