Clasamentul celor mai mari zece parcuri solare funcționale din România, la data de 1 septembrie, evidențiază o prezență masivă a investitorilor străini. Datele furnizate de Transelectrica arată că patru dintre cele mai mari proiecte de pe această listă au o capacitate de peste 100 MW. Totodată, dinamica pieței este marcată de o creștere rapidă, deoarece șase din cele zece proiecte de top au intrat în funcțiune chiar de la începutul anului curent.
În vârful acestui clasament se află un parc solar situat în județul Olt, cu o capacitate de 135 MW. Acesta este operat de compania Grup Blauer București, entitate deținută de China Huadian Hong Kong Company Ltd, care face parte din grupul China Huadian Corporation. Proiectul a fost inițial dezvoltat de investitori români, inclusiv Bogdan Stelea, însă a fost preluat de chinezi anul trecut, demonstrând expansiunea internațională a acestui colos care deține o capacitate instalată de 281 GW.
Structura proprietarilor din topul celor mai mari parcuri solare funcționale reflectă un mix de capital internațional. Investitorii din Israel, Grecia, Ucraina și Danemarca dețin proiectele de top, în timp ce companiile românești lipsesc complet din acest segment de capacități mari. Această tendință subliniază faptul că, deși tehnologia chineză este furnizorul principal, capitalul străin este cel care conduce dezvoltarea proiectelor de amploare din sistemul energetic național.
Evoluția capacității instalate în sectorul solar este una ascendentă, România atingând la începutul lunii septembrie o putere de 4.394 MW. Această valoare reprezintă un salt față de nivelul de 4.163 MW înregistrat în luna precedentă. În paralel, se observă și progrese în segmentul stocării energiei, unde puterea instalată a ajuns la 1.161 MW la începutul lunii septembrie, contribuind la stabilitatea sistemului de producție.
La nivelul întregului sistem de producție de energie, puterea totală instalată a fost de 20.337 MW la data de 1 septembrie, conform indicatorilor Transelectrica. În perioada recentă, s-a observat și o scădere a dependenței de combustibili fosili, prin retragerea a 100 MW din producția pe bază de cărbuni din sistem. Această tranziție către surse regenerabile și tehnologii de stocare contribuie la creșterea puterii nete a sistemului cu aproximativ 131 MW.
Dezvoltarea infrastructurii de energie regenerabilă în România se încadrează într-un context de modernizare a rețelelor și diversificare a surselor de producție. Creșterea capacității fotovoltaice este susținută de o tranziție energetică în care sursele verzi înlocuiesc treptat producția pe bază de cărbuni. Această evoluție este monitorizată constant prin indicatorii de putere instalată pentru a asigura echilibrul între cererea de energie și capacitatea de producție a sistemului național.