Acționarii companiei Transelectrica sunt convocați pe 9 noiembrie pentru a discuta și aproba Planul de dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport (PDRET) pentru perioada 2026-2035. Acest document strategic cuprinde un total de 117 lucrări de investiții, dintre care 25 reprezintă obiective complet noi. Deși planul a fost deja aprobat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) la data de 4 septembrie, decizia finală revine acționarilor companiei.
Programul de investiții vizează modernizarea liniilor și a stațiilor electrice, digitalizarea rețelei și închiderea inelului național de 400 kV. Un accent important este pus pe creșterea capacității de transport și a interconectării, prin proiecte precum un cablu submarin către Georgia și o legătură de înaltă tensiune către Ungaria. Aceste măsuri sunt menite să faciliteze integrarea noilor capacități de producție și stocare, precum și transportul energiei din zonele cu potențial regenerabil ridicat.
Din punct de vedere tehnic, planul introduce tehnologii avansate, precum monitorizarea dinamică a capacității liniilor electrice (DLR) și utilizarea conductoarelor de înaltă temperatură (HTLS). Aceste soluții sunt esențiale pentru creșterea capacității disponibile pentru schimburile de energie. De asemenea, 25 de lucrări sunt identificate ca proiecte de interes comun și reciproc dezvoltate în cadrul planificării coordonate europene, printre care se numără proiectul de rețea inteligentă CARMEN.
În ciuda faptului că gradul de interconectare al României a ajuns la 18,5% în 2024, depășind ținta europeană de 15%, există deficiențe la granițele cu Ungaria și Bulgaria. ANRE a raportat că țintele privind capacitatea minimă disponibilă pentru comerțul transfrontalier nu au fost atinse integral. Din acest motiv, autoritatea a solicitat Transelectrica să transmită un program de accelerare a lucrărilor nefinalizate în termen de 30 de zile, urmând ca acest proces să fie monitorizat trimestrial.
Structura acționariatului Transelectrica este formată din Statul român, care deține 58,6% din acțiuni, persoane juridice cu peste 28,3% și persoane fizice cu peste 6,4%. În lista acționarilor se regăsește și Paval Holding, companie deținută de proprietarii Dedeman. Obiectivul strategic al acestor investiții este creșterea siguranței sistemului energetic național și facilitarea participării României la piața europeană de electricitate, asigurând importuri suplimentare în perioadele de necesitate.
Evoluția infrastructurii energetice din România se înscrie într-un context de transformare a pieței, unde integrarea surselor regenerabile devine prioritară. În timp ce proiecte locale, precum parcurile fotovoltaice județene, contribuie la furnizarea de energie pentru instituții publice, rețeaua de transport trebuie să suporte aceste fluxuri noi. Modernizarea sistemului de transport este pasul necesar pentru a asigura stabilitatea energetică în fața noilor modele de producție descentralizată.