Uniunea Europeană înregistrează o scădere semnificativă a dependenței de resursele energetice rusești, ponderea importurilor de gaze scăzând de la 45% la aproximativ 12% în 2025. Această evoluție reflectă strategia de diversificare adoptată după invazia Rusiei în Ucraina, prin care statele membre au început să înlocuiască fluxurile rusești cu surse alternative. În paralel, importurile de petrol rusesc au suferit o prăbușire majoră ca urmare a embargoului european aplicat asupra țițeiului transportat pe mare și a produselor petroliere rafinate.
Procesul de diversificare a fost susținut de creșterea masivă a importurilor de gaze naturale lichefiate (GNL), în special din Statele Unite, care au devenit principalul furnizor european. În 2025, UE a importat peste 140 de miliarde de metri cubi de GNL, iar cota SUA în acest segment a ajuns la aproape 58%. Norvegia a consolidat, de asemenea, poziția de lider în furnizarea gazelor prin conducte, reprezentând 51,2% din importurile UE în trimestrul al doilea din 2026, în timp ce Rusia a coborât la o cotă de 10,2%.
Pentru a asigura această tranziție, Consiliul UE a adoptat în ianuarie 2026 un regulament pentru eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești. Interdicția a început să fie aplicată progresiv, cu termene diferite pentru contractele pe termen scurt și cele pe termen lung, urmând ca eliminarea totală să fie finalizată până la sfârșitul anului 2027. Comisia Europeană urmărește, în același interval, eliminarea completă a importurilor de petrol rusesc, reducând astfel impactul financiar al achizițiilor de aproximativ 10 miliarde de euro anual.
În acest context, președintele american Donald Trump a anunțat reluarea temporară a importurilor de motorină rusească în Statele Unite, o decizie care contrazice politicile europene. Trump a indicat că Rusia va furniza inițial peste 300.000 de tone de motorină, volume care ar putea ajunge la 3 milioane de tone în funcție de capacitatea rafinăriilor. Această schimbare de curs a provocat critici din partea unor senatori americani și a liderilor europeni, precum Kaja Kallas, care consideră că decizia oferă venituri suplimentare Moscovei.
România se pregătește să joace un rol de exportator net de gaze naturale începând cu anul 2027, odată cu intrarea în producție a proiectului Neptun Deep. OMV Petrom și Romgaz estimează că producția de platou va atinge aproximativ 8 miliarde de metri cubi pe an, un volum semnificativ raportat la consumul intern de 9-10 miliarde de metri cubi. Proiectul, cu o investiție de circa 4 miliarde de euro, va permite României să furnizeze surplusul de energie către piețele regionale, inclusiv Republica Moldova, Ucraina, Ungaria și Austria.
Evoluția piețelor de energie reflectă o fragmentare geopolitică profundă, unde blocul european menține un ritm strict de sancționare, în timp ce alte puteri își recalibrează prioritățile comerciale. În timp ce UE implementează legislație pentru eliminarea totală a dependenței de Rusia până la sfârșitul anului 2027, deciziile din SUA marchează o direcție diferită, influențând volatilitatea prețurilor și dinamica fluxurilor globale de combustibili.