Ungaria a anunțat implementarea unei reforme energetice de amploare, având ca scop principal reducerea dependenței de importurile de energie și scăderea prețurilor la electricitate. Această mișare strategică vine într-un context de vulnerabilitate economică, guvernul dorind să protejeze competitivitatea industrială a țării. Reforma pune accent pe dezvoltarea surselor regenerabile și pe securizarea capacității de producție internă pentru a evita expunerea la șocurile geopolitice care afectează piața europeană.
Un element central al noii strategii este extinderea masivă a capacității eoliene. Cabinetul condus de Peter Magyar a lansat deja o licitație pentru instalarea de turbine eoliene cu o capacitate de 700 MW. Obiectivul final este creșterea capacității de energie eoliană la 4 GW până în anul 2030, ceea ce reprezintă o majorare de peste zece ori față de nivelurile actuale. De asemenea, țara urmărește atingerea unei capacități eoliene de peste 6 GW până în anul 2040.
Pe lângă energia eoliană, reforma vizează și sectorul nuclear și cel solar. Planul prevede prelungirea duratei de viață a reactoarelor nucleare existente și menținerea operării centralei de la Paks, care are o capacitate de 2.000 de megawați. În ceea ce privește energia solară, unde Ungaria are deja aproape 9 GW instalați, accentul se va pune pe dezvoltarea sistemelor de stocare. Guvernul țintește o capacitate de stocare, inclusiv prin baterii, de cel puțin 3 GW până în anul 2028.
Andras Totth, secretar de stat pentru energie, a subliniat că reducerea costurilor de aprovizionare pentru companii este un obiectiv principal, însă procesul nu va fi instantaneu. Acesta a menționat că sistemul energetic actual reprezintă un dezavantaj competitiv pentru economia Ungariei. Dependența de importuri este critică, deoarece țara își importă peste 80% din necesarul de combustibil, inclusiv pentru sectorul nuclear, petrol și gaze naturale, fapt confirmat și de ratingul de credit de la S&P Global.
Această reformă ungară are loc în paralel cu schimbări în regiune, precum închiderea temporară a unui reactor de la Kozlodui din Bulgaria pentru reparații planificate. În Bulgaria, producția de electricitate ar trebui reluată în decembrie, însă celălalt reactor funcționează la o capacitate redusă din cauza cotelor scăzute ale Dunării. Situația este similară cu cea din România, unde reactoarele de la Cernavoda au fost afectate de nivelul scăzut al apei din Dunăre.
Contextul energetic regional este marcat de volatilitate, prețurile electricității fiind cu aproape 80% mai mari față de anul trecut pe piețele europene. În timp ce Ungaria implementează lucrări hidrotehnice pentru a menține funcționarea reactoarelor de la Paks, România se confruntă cu necesitatea de a importa electricitate scumpă din Bulgaria pentru a acoperi consumul în orele de vârf, din cauza limitărilor de apă din Dunăre care afectează centralele nucleare.