Sistemul energetic național va beneficia de un aport semnificativ de putere începând de vineri, la ora 13:30, când se va resincroniza Unitatea 1 de la Cernavodă. Această unitate de producție a fost aflată în stare de conservare sigură timp de peste trei luni, operațiune impusă de scăderea accentuată a nivelului Dunării. Procesul de repornire completă și stabilizarea producției la nivelul normal este programată să fie finalizată sâmbătă seară, la ora 19:00.
Decizia de reluare a funcționării a fost luată după ce Nuclearelectrica a demarat acțiunile specifice de pornire, odată cu îndeplinirea condițiilor minime necesare. Oprirea reactoarelor a fost cauzată de scăderea debitului Dunării la gura de captare a centralei, fenomen determinat de seceta din bazinul fluviului. Repornirea a fost autorizată de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), după ce specialiștii au verificat și au constatat că s-au îndeplinit condițiile pentru ieșirea din starea de oprire garantată.
În ceea ce privește cel de-al doilea reactor, responsabili din cadrul Nuclearelectrica nu au oferit un termen cert pentru resincronizarea acestuia. Mihai Gioară, directorul general al Nuclearelectrica, a explicat că funcționarea Unității 1 implică utilizarea unor volume mari de apă pentru răcirea reactorului, ceea ce poate scădea nivelul din bazinul de aspirație. Prin urmare, pornirea Unității 2 este condiționată de o creștere susținută a nivelului Dunării, un aspect care continuă să fie monitorizat atent.
Situația energetică a fost marcată de o stare de alertă din 1 august, după ce prima unitate a fost oprită pe 28 iulie. Această perioadă de indisponibilitate nucleară a coincis cu reducerea producției la hidrocentralele de la Porțile de Fier la jumătate, din cauza debitelor reduse. În contextul scăderii temperaturilor, consumul de energie electrică din România a depășit pragul de 8.000 MW în seara zilei de luni, fiind necesare importuri pentru acoperirea cererii.
Expertul în domeniul energiei a menționat că repornirea Unității 1 a fost posibilă deoarece debitul Dunării la intrarea în țară a început să crească, atingând un palier de minim 1.600 mc/s. Totuși, la intrarea în hidrocentrala Porțile de Fier 1, debitul de 1.750 – 1.800 mc/s nu a generat o creștere semnificativă a producției hidro. Această scădere a debitelor fluviului a afectat capacitatea de producție a celor două hidrocentrale, care contribuie cu 10-15% la energia națională.
Centrala de la Cernavodă, care dispune de două reactoare cu o capacitate instalată de aproximativ 700 MW fiecare, asigură în condiții normale de funcționare circa o cincime din producția de energie electrică a României. Monitorizarea constantă a debitelor de apă rămâne critică pentru menținerea stabilității sistemului energetic național și pentru posibilitatea de a relua producția la nivelul întregii centrale nucleare.