În piețele agroalimentare din Timișoara a fost implementat un sistem de colectare a deșeurilor vegetale, prin care fructele și legumele stricate sunt transformate în energie. Într-o perioadă de doar două luni, au fost colectate peste 120 de tone de astfel de resturi. Acestea sunt depozitate în containere speciale și transportate către o stație de biogaz, unde materia organică este utilizată ca materie primă pentru procesul de producție energetică.
Procesul de transformare implică introducerea produselor în rezervoare închise, într-un mediu lipsit de oxigen, pentru a permite bacteriilor să descompună materia organică. Această reacție generează biogaz, bogat în metan, care alimentează un generator pentru producția de energie electrică și energie termică. În prezent, stația de biogaz produce peste 20 de megawați de energie electrică pe zi, deși capacitatea sa actuală este de trei ori mai mare decât nivelul de producție raportat.
Autoritățile locale intenționează extinderea acestui program de colectare selectivă către alte surse de deșeuri vegetale. Silvana Andreaș, purtător de cuvânt Primăria Timișoara, a menționat că următorul pas vizează includerea restaurantelor și a gospodăriilor din oraș în sistemul de separare. Obiectivul este ca populația să își separe deșeurile vegetale de restul deșeurilor, urmând un model de funcționare care este utilizat de ani de zile în alte țări europene.
O altă inițiativă tehnologică similară este gestionată de Universitatea de Științele Vieții din Timișoara, care utilizează deșeurile și dejecțiile de la ferma proprie pentru a produce energie. Doru Vintilă, profesor la Universitatea de Științele Vieții Timișoara, a explicat că, pe baza calculelor efectuate, comunitatea poate produce aproximativ jumătate din consumul său energetic folosind resursele disponibile în fermă. Această tehnologie asigură în prezent energia electrică necesară pentru jumătate din campusul studențesc.
Deși tehnologia de biogaz oferă avantaje precum reducerea amprentei de metan în atmosferă și furnizarea de energie în bandă, România dispune de un număr limitat de unități de acest tip. Conform calculelor specialiștilor, în România funcționează doar 20 de stații de biogaz. În contrast, Germania utilizează acest mecanism la o scară mult mai largă, având aproape 10.000 de astfel de stații active în cadrul sistemului său energetic.
Dezvoltarea infrastructurii pentru biogaz reprezintă o componentă esențială în tranziția către surse de energie regenerabile și gestionarea eficientă a deșeurilor municipale. În contextul european, utilizarea biomaselor pentru producția de energie termică și electrică ajută la diversificarea mixului energetic și la reducerea dependenței de combustibili fosili, oferind o soluție sustenabilă pentru gestionarea resturilor organice colectate din zonele urbane și rurale.