Aproximativ 7.700 MW de capacități solare au fost conectate cu succes la rețelele de distribuție din România în ultimii trei-patru ani, conform declarațiilor lui Volker Raffel, CEO E.ON România. Această cantitate de energie este echivalentă cu capacitatea de funcționare a 11 reactoare de la Cernavodă. Evoluția rapidă a noilor capacități de producție, alături de dezvoltarea stocării și a centrelor de date, impune necesitatea unor investiții suplimentare în infrastructura de rețea, a subliniat acesta la conferința InvesTenergy.
Volker Raffel a evidențiat importanța schimbării de abordare privind necesarul de investiții în sectorul distribuției. În cadrul pregătirii cadrului de reglementare pentru a cincea perioadă, au existat opinii care susțineau un nivel mai scăzut de investiții din cauza costurilor. Totuși, după analize efectuate împreună cu președintele ANRE, Niculescu, s-a ajuns la concluzia că investițiile ridicate sunt esențiale pentru gestionarea situației actuale. Lipsa acestor investiții ar putea duce, în final, la creșterea costurilor.
Compania E.ON a investit 2,2 miliarde de euro în modernizarea și extinderea rețelelor din România de la momentul privatizării până în prezent. Aceste eforturi au redus durata întreruperilor de alimentare, de la 1.800 de minute în anul 2004 la doar 60 de minute în prezent. De asemenea, pierderile de gaze naturale din rețea au scăzut de la peste 6% la puțin peste 1%. Pentru perioada actuală și până în anul 2030, E.ON planifică investiții de 1,7 miliarde de euro, utilizând fonduri proprii și europene.
Necesarul de capital va crește pe fondul exploziei de panouri fotovoltaice, a proiectelor eoliene și a noilor categorii de clienți, precum centrele de date sau mobilitatea electrică. Volker Raffel a menționat că, deși există bani, oameni și proiecte de prefezabilitate, lipsește justificarea economică pentru o creștere mai mare, deoarece inflația nu este reflectată corect în formula de reglementare. El a solicitat introducerea tarifului binom, care să ia în calcul atât energia distribuită, cât și capacitatea rezervată în rețea.
În ceea ce privește piața gazelor, Volker Raffel a avertizat că liberalizarea acesteia după 1 aprilie 2027, fără măsuri de protecție, ar putea genera creșteri puternice ale facturilor pentru consumatorii casnici. România nu dispune încă de volumele suplimentare de gaze ce vor veni din proiectul Neptun Deep. CEO E.ON România consideră că schema actuală de protecție ar trebui prelungită sau înlocuită cu un mecanism similar, pentru a evita impactul unei liberalizări într-o piață nepregătită.
Sectorul energetic românesc se confruntă cu necesități masive de finanțare pentru modernizarea infrastructurii. În timp ce Nuclearelectrica planifică un împrumut de 800 de milioane de euro de la BEI pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, Transelectrica estimează investiții de peste două miliarde de euro în următorii zece ani pentru linii de transport. Aceste proiecte majore sunt necesare pentru a susține tranziția energetică și stabilitatea sistemului național.