Proiectul energetic Neptun Deep, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, transformă România într-un producător major de gaze, însă infrastructura sa este vulnerabilă la incidente de tip sabotaj. Traseul conductei de export, care are o lungime de 160 de kilometri și un diametru de 76 de centimetri, este situat pe platoul continental la adâncimi ce pot fi atinse de ancorele navelor comerciale. Această configurație fizică expune proiectul unor riscuri similare cu cele observate în Golful Finic sau în Marea Baltică.
Incidentul Balticconnector, în care nava Newnew Polar Bear a avariat un gazoduct și un cablu de date, servește drept avertisment pentru securitatea energetică. În Marea Neagră, o astfel de manevră poate fi mascată sub pretextul unui accident, fiind extrem de dificil de atribuit unui actor specific. În cazul nava Eagle S, care a avariat cabluri submarine, procesul juridic a fost marcat de dificultăți de jurisdicție, demonstrând cât de greu este sancționarea operatorilor de nave din flota din umbră.
Securitatea infrastructurii de la Neptun Deep este agravată de faptul că platforma Neptun Alpha se află în ape cu o adâncime de aproximativ 120 de metri. Între platformă și punctul de ieșire de la Tuzla, conducta traversează zone aglomerate, precum apropierile portului Constanța și culoarul Sulina. Această zonă este utilizată intens de navele comerciale, ceea ce permite unei nave care încetinește suspect să se confunde ușor printre sutele de alte unități maritime care navighează constant în regiune.
Contextul geopolitic din Marea Neagră este unul de conflict activ, unde atacurile asupra navelor comerciale au crescut semnificativ. Conform datelor, peste 570 de nave au fost atacate în regiune din ianuarie, iar în ultimele 45 de zile, atacurile rusești au reprezentat circa 90% din total. Incidente recente, precum lovirea tancului Yara J în apele teritoriale ale României, ridică semne de întrebare privind rezistența asigurărilor de risc de război pentru zona litorală românească.
Impactul unei avarii asupra proiectului ar putea fi devastator pentru economia națională și independența energetică. O întârziere a punerii în funcțiune, programată pentru prima jumătate a lui 2027, ar compromite investiția de aproximativ patru miliarde de euro. Mai mult, o defecțiune a conductei după începerea producției ar putea reduce aproape jumătate din volumul de gaze disponibile pentru consumul intern, deoarece proiectul este destinat să livreze circa opt miliarde de metri cubi pe an.
Instabilitatea din regiunea Mării Negre este accentuată de faptul că aceasta nu beneficiază de o prezență militară aliată de tip Baltic Sentry, din cauza constrângerilor impuse de Convenția de la Montreux. În acest teatru de război, infrastructura offshore este privită adesea ca o poziție strategică de presiune. România se confruntă cu nevoia urgentă de a implementa legislație specifică pentru protecția infrastructurii submarine și de a îmbunătăți monitorizarea sistemelor de identificare a navelor.