Deputatul PSD Adrian Câciu a lansat miercuri, 21 octombrie 2026, o serie de acuzații la adresa fostei administrații conduse de Ilie Bolojan, în urma publicării datelor Eurostat. Parlamentarul susține că România înregistrează cel mai mare deficit trimestrial ajustat sezonier din Uniunea Europeană, după ce biroul european de statistică a prezentat cifrele oficiale privind deficitul guvernamental pentru trimestrul al doilea al anului 2026. Situația financiară a țării este prezentată ca fiind mult mai critică decât indicau rapoartele naționale.
Conform datelor provizorii publicate de Eurostat, România a înregistrat un deficit de 9,2% din PIB la luna iunie 2026. Această cifră este comparată cu media de 3,5% din PIB raportată pentru Uniunea Europeană și cu cea de 3,3% din PIB pentru Zona euro. Adrian Câciu a subliniat că acest nivel de deficit plasează țara noastră la o distanță uriașă de media europeană, fiind cel mai ridicat dintre statele membre pentru care instituția europeană publică date oficiale.
Analiza datelor brute, fără ajustările sezoniere, relevă o situație și mai îngrijitoare pentru bugetul de stat. Eurostat indică un deficit de 7,4% din PIB-ul trimestrial în primul trimestru și de 7,8% în al doilea trimestru al anului. Aceste valori duc la un deficit cumulat pe primul semestru de aproximativ 3,8% din PIB-ul anual estimat, ceea ce reprezintă o diferență semnificativă față de indicatorii raportați anterior de autoritățile române.
Parlamentarul a ridicat semne de întrebare privind modul în care Ministerul Finanțelor a raportat execuția bugetară, sugerând că s-au ascuns datorii prin amânarea plăților către furnizori. Adrian Câciu solicită o reconciliere între deficitul cash de aproximativ 2% din PIB și deficitul ESA semestrial estimat la 3,8%. El susține că o economie artificială obținută prin blocarea plăților nu constituie o consolidare fiscală reală, ci doar o amânare a problemelor structurale.
Impactul financiar al acestei diferențe metodologice este estimat de deputat la aproximativ 37 de miliarde de lei. Adrian Câciu explică faptul că la primele șase luni, România avea un deficit cu 1,8 puncte procentuale mai mare decât cel publicat oficial. Diferența provine din faptul că metodologia ESA include și obligațiile care trebuiau plătite, în timp ce metoda cash reflectă doar plățile efectuate, evidențiind astfel o „gaură” validată de datele europene.
Monitorizarea indicatorilor de deficit este esențială pentru stabilitatea fiscală a unui stat membru al Uniunii Europene. Raportările Eurostat urmează standardele de contabilitție europeană, care urmăresc să ofere o imagine fidelă a obligațiilor de plată ale guvernelor. Diferențele dintre metodele de calcul cash și ESA pot influența percepția investitorilor asupra sănătății economice a unei țări și asupra capacității de gestionare a datoriei publice.