Adrian Câciu, deputat PSD și fost ministru al Finanțelor, a semnalat o diferență semnificativă între deficitul cash și deficitul ESA pentru primul semestru al anului 2026. Conform afirmațiilor sale publicate pe Facebook, această discrepanță ar putea ajunge la aproximativ 37 de miliarde de lei. Deputatul solicită Ministerului Finanțelor publicarea unei reconcilieri între cele două metode de calcul, insistând pe necesitatea includerii informațiilor privind obligațiile bugetare înregistrate, dar care nu au fost încă achitate de stat.
Analiza prezentată de Adrian Câciu se bazează pe datele Eurostat referitoare la trimestrul al doilea din 2026. Aceste date indică un deficit guvernamental ajustat sezonier de 9,2% din PIB-ul trimestrial pentru România. Această valoare este mult mai ridicată decât cea raportată la nivelul Uniunii Europene, care este de 3,5%, și comparativ cu 3,3% în zona euro. Deputatul susține că România înregistrează astfel cel mai mare deficit trimestrial ajustat sezonier dintre statele membre pentru care sunt publicate datele.
În ceea ce privește valorile neajustate sezonier, Adrian Câciu estimează că acestea au atins 7,4% din PIB-ul trimestrial în primul trimestru și 7,8% în al doilea trimestru din 2026. Pe baza acestor cifre, acesta susține că deficitul ESA cumulat în primul semestru ar putea ajunge la aproximativ 3,8% din PIB-ul anual estimat. Această estimare se compară cu un deficit cash de aproximativ 2% din PIB, rezultând o diferență de 1,8 puncte procentuale.
Problema centrală ridicată de fostul ministru este modul în care Ministerul Finanțelor explică această prăpastie între cele două indicatori. Adrian Câciu a subliniat că o factură neplătită reprezintă tot o cheltuială, argumentând că deficitul bazat pe plățile efective ar putea să nu reflecte integral toate obligațiile asumate de stat. El cere transparență pentru a înțelege dacă diferența de 37 de miliarde de lei corespunde unor obligații restante ale bugetului de stat.
Din punct de vedere tehnic, deficitul cash se calculează pe baza încasărilor și plăților efective ale statului. Metodologia ESA, utilizată la nivelul Uniunii Europene pentru compararea situației bugetare, se bazează însă pe principiul contabilității de angajamente. Aceasta înregistrează veniturile și cheltuielile în momentul în care apare dreptul de încasare sau obligația de plată, nu doar la fluxul de numerar. Totuși, diferența dintre cele două valori nu reprezintă automat valoarea tuturor facturilor neplătite.
Monitorizarea indicatorilor de deficit este esențială pentru stabilitatea fiscală a unui stat și pentru respectarea normelor de convergență europeană. În cadrul Uniunii Europene, utilizarea metodologiei ESA permite comparabilitatea între economiile membre, oferind o imagine de ansamblu asupra obligațiilor de angajament ale guvernelor. Diferențele dintre fluxul de numerar și contabilitatea de angajamente sunt fenomenul standard în gestionarea bugetelor publice la nivel global.