Menținerea ratingului suveran al României în categoria recomandată investițiilor reprezintă o resursă critică într-un context economic dificil, însă nu trebuie interpretată ca un succes final. Consultantul economic Adrian Negrescu a declarat sâmbătă că această decizie funcționează ca o gură de oxigen în fața numeroaselor probleme ale țării, dar a subliniat că nu este momentul pentru celebrații.
Conform analizei lui Adrian Negrescu, ratingul actual acționează ca un „cartonaș galben” oferit de investitori, care oferă autorităților un răgaz necesar pentru a aborda problemele de administrare. Economistul susține că principala dificultate a României nu este de natură financiară, ci derivă din lipsa decizională și absența unei echipe guvernamentale capabile să confirme parcursul asumat în fața investitorilor.
Adrian Negrescu a evidențiat faptul că România împrumută săptămânal echivalentul a 1 miliard de euro, ceea ce impune o responsabilitate majoră a clasei politice. Acesta a recomandat trecerea imediată la muncă prin crearea unui program de guvernare și implementarea unor măsuri de restructurare, subliniind că este esențial să se asume trei obiective: reducerea deficitului bugetar, diminuarea cheltuielilor publice și atragerea fondurilor europene.
În ceea ce privește fondurile de coeziune pentru perioada 2021-2027, acestea însumează 31 de miliarde de euro, însă performanța actuală este de doar 10 miliarde de euro absorbite. Adrian Negrescu a avertizat că timpul este limitat, deoarece agențiile de rating vor reveni la București începând cu luna februrie, moment în care lipsa unor ținte clare privind optimizarea încasărilor ar putea duce la o retrogradare la categoria „junk”.
Agenția Standard & Poor’s a reconfirmat ratingul României la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, menținând țara în categoria recomandată investițiilor. Totuși, S&P a semnalat riscuri legate de implementarea consolidării fiscale și a avertizat că procesul prelungit de formare a guvernului ar putea complica reducerea deficitului fiscal în anii 2027 și 2028, în special dacă presiunile externe afectează creșterea economică.
Evaluarea de la Standard & Poor’s indică faptul că perspectiva ar putea fi revizuită la stabilă doar dacă România reușește să reducă deficitele externe și fiscale. Acest scenariu depinde de oprirea erodării bilanțurilor guvernamentale și de existența unui plan politic credibil pe termen mediu, care să fie susținut de un consens politic amplu și de o redresare a indicatorilor de creștere economică.