Deficitul bugetar al României a scăzut la 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului 2026, de la un nivel de 4,51% în aceeași perioadă a anului precedent. Această evoluție reflectă o reducere nominală de aproape 27 de miliarde de lei față de perioada comparabilă din anul trecut. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că aceste rezultate confirmă efortul de consolidare fiscală demarat de guvernul Ilie Bolojan, insistând că nu există motive de relaxare în gestionarea bugetului de stat.
În ciuda reducerii deficitului, nivelul investițiilor publice a cunoscut o creștere semnificativă, ajungând la peste 97 de miliarde de lei în doar opt luni. Această sumă este aproape egală cu totalul investițiilor realizate de România în întreg anul 2023. Din aceste plăteri, aproximativ 70% sunt finanțate prin fonduri europene și PNRR. Alexandru Nazare a precizat că scopul acestui buget este unul realist, care să permită consolidarea fiscală fără a sacrifica dezvoltarea pe termen lung a țării.
Consolidarea fiscală implică alegeri dificile, prioritizarea cheltuielilor și un control strict, într-un context în care România a crescut anterior prin consum pe datorie. România plătește deja peste 42 de miliarde de lei pentru dobânzi în primele opt luni ale anului curent. Ministrul a avertizat că costul finanțării statului afectează direct resursele disponibile pentru investiții sau servicii publice. Credibilitatea fiscală și ratingul de țară sunt esențiale, fiind influențate direct de capacitatea de execuție și predictibilitatea politicilor responsabile.
Provocările pentru bugetul anului 2027 includ creșterea cheltuielilor pe apărare, necesitate cauzată de noile realități de securitate regională și implementarea investițiilor prin SAFE. Alte presiuni bugetare provin din necesitatea indexării salariilor din sectorul public și a pensiilor, după doi ani fără ajustări, precum și din gestionarea obligațiilor rezultate din decizii judecătorești neachitate. Alexandru Nazare a menționat că anul viitor poate fi și mai dificil din punct de vedere bugetar decât 2026, din cauza acestor obligații structurale.
O altă schimbare majoră va fi terminarea componentei excepționale de finanțare prin PNRR, ceea ce va impune o nouă strategie pentru menținerea investițiilor. Pentru a compensa pierderea acestor granturi, statul trebuie să utilizeze fondurile politicii de coeziune, să prioritizeze investițiile naționale și să atragă mai mult capital privat. Alexandru Nazare susține că modelul economic trebuie să evolueze de la unul susținut de PNRR către unul bazat pe fonduri structurale, investiții inteligente în producție, energie și infrastructură.
Evoluția bugetară a României este marcată de o perioadă de ajustare după ce țara a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. În contextul actual, gestionarea resurselor este critică pentru a evita acumularea de datorii pentru generațiile viitoare. Consolidarea capacității de apărare și combaterea evaziunii fiscale prin digitalizare rămân piloni importanți pentru stabilitatea economică, într-un moment în care inflația și costurile ridicate de energie continuă să influențeze consumul și competitivitatea companiilor.