Agenția de rating S&P a decis reconfirmarea ratingului suveran al României la nivelul „BBB-”, menținând însă perspectiva negativă asupra acestuia. După această evaluare, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a punctat faptul că respectarea angajamentelor fiscale și absorbția fondurilor europene au fost elemente decisive în procesul de evaluare. Deși menținerea în categoria investment grade este un pas important, oficialul a subliniat că acest rezultat nu este suficient pentru stabilitatea pe termen lung.
Alexandru Nazare a menționat că această decizie închide un ciclu de evaluări început în vară, reușind să păstreze România în categoria recomandată investițiilor în ciuda unui context politic complicat. Ministrul a declarat că obiectivele viitoare sunt vitale, vizând încadrarea în țintele de deficit pentru anul 2026 și construcția unui buget credibil pentru 2027. Conform acestuia, disciplina în execuția bugetară și prudența pentru anul 2028 sunt condiții esențiale pentru revenirea perspectivei de rating la stabilă.
S&P a observat progrese notabile în consolidarea fiscală a României, estimând că deficitul bugetar va scădea la 6,25% din PIB în 2026. Această scădere de aproape un punct și jumătate procentual față de nivelul din 2025 este atribuită disciplinei cheltuielilor publice și menținerii veniturilor bugetare. Agenția a luat în calcul și faptul că ajustarea fiscală și absorbția fondurilor europene rămân în grafic, Ministerul Finanțelor raportând rate de absorbție de peste 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi din PNRR.
Totuși, perspectiva negativă a fost menținută din cauza riscurilor politice și a necesarului ridicat de finanțare. S&P avertizează că blocajul politic și riscul unor compromisuri de ultim moment pot periclita reducerea deficitelor gemene până în 2029. De asemenea, costurile cu dobânzile ar putea ajunge la 3,3% din PIB în 2028, în timp ce datoria publică netă este estimată să depășească 60% din PIB în 2027, presiuni accentuate de un deficit structural de cont curent ridicat.
Pentru a reveni la o perspectivă stabilă, agenția subliniază necesitatea reducerii deficitelor externe și fiscale pentru a opri deteriorarea bilanțurilor guvernamentale. Un astfel de scenariu ar putea fi susținut de un plan de politici publice credibil pe termen mediu, bazat pe un consens politic larg și pe relansarea creșterii economice. România rămâne dependentă de finanțarea externă, iar schimbările în încrederea investitorilor pot influența direct stabilitatea finanțelor publice.
Evaluarea ratingului de către agenții internaționale precum S&P este un proces critic pentru stabilitatea economică, influențând direct costul împrumuturilor pe care statul le contractează. Menținerea calificativului de „investment grade” este vitală pentru a evita trecerea în categoria „junk”, ceea ce ar crește semnificativ costurile de finanțare. Decizia actuală de a păstra nivelul „BBB-” reflectă echilibrul fragil dintre progresele fiscale și riscurile de instabilitate politică identificate în cadrul economiei românești.