Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a comunicat faptul că procesul de reducerea deficitului bugetar al României este într-o continuare constantă. Într-o postare pe Facebook, acesta a subliniat necesitatea imperativă de a menține disciplina fiscală și de a asigura nivelul investițiilor publice. Această abordare este considerată esențială pentru menținerea stabilității economice și pentru respectarea angajamentelor de consolidare fiscală pe termen lung.
Conform datelor prezentate de Alexandru Nazare, deficitul bugetar a înregistrat o scădere semnificativă în primele opt luni ale anului, ajungând la 2,89% din PIB. Această cifră reprezintă o evoluție pozitivă comparativ cu perioada aceeași din anul trecut, când deficitul era de 4,51% din PIB. În termeni nominali, această ajustare presupune o reducere a deficitului cu aproape 27 de miliarde de lei față de nivelul anterior.
În ceea ce privește cheltuielile de capital, ministrul a precizat că ajustarea nu s-a făcut prin tăierea investițiilor, care au depășit 97 de miliarde de lei în primele opt luni. Acestea sunt cu aproximativ 25 de miliarde de lei peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2025. Un aspect important menționat este că aproape 70% dintre aceste plăteri au fost finanțate prin utilizarea fondurilor europene și a PNRR.
Totuși, Alexandru Nazare avertizează că procesul de ajustare nu este finalizat, având în vedere că statul a plătit peste 42 de miliarde de lei pentru dobânzi în primele opt luni. Menținerea ratingului de țară, în contextul evaluării S&P, depinde direct de rezultate, de execuția bugetară, de predictibilitate și de continuitatea politicilor fiscale. Disciplina trebuie să rămână un pilon central pentru a gestiona presiunile financiare.
Pentru bugetul anului 2027, ministrul a identificat mai multe presiuni, precum creșterea cheltuielilor pentru apărare prin investiții finanțate prin SAFE și problemele legate de dimensiunea administrației publice. Alte provocări includ presiunile pentru recuperarea puterii de cumpărare după două ani fără indexarea salariilor și pensiilor, precum și obligațiile rezultate din hotărâri judecătorești neachitate. De asemenea, diminuarea unor surse de finanțare, inclusiv încheierea componentei excepționale a PNRR, reprezintă un risc.
Evoluția indicatorilor macroeconomici și stabilitatea ratingului de țară sunt influențate de factori precum creșterea dobânzilor la lei, tensiunile geopolitice și fluctuațiile prețului petrolului. Aceste elemente pot afecta atât piața monetară, cât și capacitatea de execuție a bugetului de stat. Menținerea unui cadru fiscal predictibil este crucială pentru a contracara riscurile de inflație și creșterea costurilor de finanțare pentru economie.