Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat joi că deprecierea leului și creșterea costurilor de finanțare ale statului sunt rezultatul incertitudinilor interne și al evoluțiilor externe. Aceste fenomene au apărut în contextul deciziilor investitorilor, în momentul în care cursul leului a atins un nou minim istoric față de euro. Totodată, randamentele obligațiunilor de stat pe termen de 10 ani au depășit pragul de 7,5%, semnalând o presiune economică semnificativă.
Evoluția monedei naționale din ultimele luni este explicată de Alexandru Nazare prin absența unui singur factor determinant. Ministrul a subliniat că perioada de funcționare a unui guvern interimar a coincis cu episoade de volatilitate, cauzate atât de contextul intern, cât și de cel extern. Această perioadă a fost marcată de repoziționarea unor investitori, ceea ce a afectat stabilitatea pieței și a impus necesitatea unei rezolvări rapide a problemelor de stabilitate politică.
În ceea ce privește impactul dobânzilor de peste 7% asupra bugetului, Alexandru Nazare a exclus riscul ca acestea să pună în pericol plata pensiilor și a salariilor în prezent. Totuși, el a avertizat că majorarea costurilor de finanțare nu poate fi ignorată, deoarece va genera cheltuieli suplimentare pentru datoria cu dobânzi variabile. Ministrul a menționat că „cu cât mai repede vom reuși să rezolvăm ecuația de stabilitate, cu atât mai rapid vom putea să ținem sub control costurile de finanțare”.
Pe planul ratingului de credit, Alexandru Nazare a susținut că România deține argumente mai solide în discuțiile cu agenția Standard & Poor’s față de anii precedenți. Un punct central este convergența dintre țintele guvernamentale de deficit și estimările agențiilor de rating. Ministrul a precizat că, spre deosebire de perioadele anterioare când diferențele erau semnificative, agențiile recunosc acum că execuția financiară a României este în traiectorie.
Conform declarațiilor ministrului, agențiile de rating consideră realizabilă închiderea anului cu un deficit de 6,6%, atât în termeni cash, cât și ESA. Această aliniere între prognozele oficiale și cele ale experților externi reprezintă un argument puternic pentru stabilitatea fiscală. Deși instabilitatea politică rămâne un punct de discutat, capacitatea de a respecta țintele de deficit este văzută ca un indicator de încredere pentru piață.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici, precum randamentele obligațiunilor de stat și cursul de schimb, este crucială pentru gestionarea sănătății bugetare. Creșterea randamentelor pe titlurile de stat indică percepția riscului de către investitori, influențând direct capacitatea statului de a se împrumuta la costuri sustenabile. Menținerea unui deficit sub control este un element cheie pentru stabilitatea financiară pe termen lung a țării.