Datele provizorii furnizate de Eurostat arată că România a înregistrat în trimestrul al doilea din anul 2026 un deficit bugetar de 9,2% din PIB. Această cifră reprezintă cel mai ridicat nivel înregistrat în cadrul Uniunii Europene pentru această perioadă, declanșând discuții politice intense. În timp ce PSD critică guvernarea Bolojan, instituțiile financiare și experții subliniază că acest indicator reflectă volatilitatea trimestrială și nu situația pe întregul an.
Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, explică faptul că raportul de 9,2% se referă strict la interiorul trimestrului doi raportat la PIB-ul acelei perioade specifice. În primul trimestru, deficitul a fost de 5,5% din PIB, deoarece bugetul nu era încă aprobat, ceea ce a dus la amânarea unor cheltuieli. În trimestrul al doilea, plățile au fost acumulate, influențând direct calculul statistic raportat de biroul european.
Deputatul PNL Gabriel Andronache menționează că aceste date nu trebuie să genereze panică în rândul investitorilor sau al cetățenilor. El subliniază că agențiile de rating Moody’s și Fitch prognozează un deficit anual sub pragul de 6% din PIB, cu estimări de 5,8% și 5,9%. În plus, Gabriel Andronache precizează că deficitul cash raportat la finalul trimestrului al doilea a fost de doar 2% din PIB.
Ministerul Finanțelor a explicat că discrepanța dintre metodologia națională cash și standardul european ESA nu reprezintă o problemă ascunsă. Diferențele apar din cauza calendarului veniturilor și a modului de decontare a fondurilor europene, facturile neachitate reprezentând maximum o cincime din această diferență. Anul 2026 este considerat atipic din cauza accelerării plăților pentru PNRR, cu un termen limită de 31 august.
Investițiile din trimestrul al doilea au ajuns la 38,3 miliarde lei, o creștere semnificativă față de cele 21,7 miliarde lei înregistrate în primul trimestru. Totodată, finanțele publice rămân sub presiune, datoria publică fiind de 58,9% din PIB la sfârșitul anului 2025. Dobânzile au însumat 29,4 miliarde lei în primul semestru din 2026, cu o creștere de 4,1 miliarde lei față de perioada precedentă.
În contextul actual al gestionării bugetului, Ministerul Finanțelor pregătește o rectificare bugetară pentru a reduce cheltuielile neesențiale. Scopul este de a respecta ținta de 6,2% pe metodologia națională până la finalul anului. Experții avertizează că orice amânare a consolidării fiscale ar putea duce la creșterea datoriei și a dobânzilor, afectând direct calificativul de țară al României.