Confirmarea ratingului României la nivelul BBB- de către agenția S&P reprezintă o veste pozitivă, însă trebuie abordată cu prudență, conform analizei lui Flavius Jakubowicz. Președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) subliniază că, deși țara a evitat ieșirea din categoria investițională într-un context politic tensionat, perspectiva negativă menține riscurile intacte. Jakubowicz consideră că mesajul transmis de agenție este unul de tipul „încrederea a fost prelungită, nu reînnoită”, indicând o evaluare a rezultatelor trecute.
Unul dintre argumentele care au susținut menținerea calificativului este evoluția execuției bugetare, bazată pe datele Ministerului Finanțelor. Deficitul bugetar a înregistrat o valoare de 2,89% din PIB după primele opt luni, o cifră cu aproximativ 31% mai mică față de aceeași perioadă a anului precedent. Conform președintelui AAFBR, ajustarea fiscală a continuat chiar și în perioada unui guvern interimar, un factor care a contează în evaluarea agenției de rating.
Totuși, această decizie reflectă mai degrabă capacitatea de a aplica politicile actuale decât o rezolvare a problemelor structurale. S&P a precizat că nu evaluează politica în sine, ci modul în care evenimentele politice influențează aplicarea politicilor publice. Jakubowicz avertizează că ratingul poate fi pus sub presiune dacă un blocaj politic de durată va împiedica reducerea deficitelor planificate pentru anul 2027, oferind astfel un credit bazat pe rezultatele anului 2026.
Economia românească traversează o perioadă de stagnare, ceea ce complică procesul de consolidare fiscală. În semestrul I din 2026, PIB-ul a scăzut cu 0,7% față de semestrul I din 2025 pe seria brută, în timp ce prognoza Comisiei Europene indică o creștere de doar 0,1% pentru anul 2026. Această situație de contractare economică face ca ajustarea bugetară să aibă un cost vizibil și direct în economia reală a țării.
O vulnerabilitate critică este reprezentată de scăderea masivă a investițiilor străine directe, care au însumat 1,127 miliarde euro în primele șapte luni ale anului 2026. Această sumă este semnificativ mai mică decât cele 4,915 miliarde euro înregistrate în aceeași perioadă a anului 2025, reprezentând o scădere de aproximativ 77%. Conform estimărilor Fitch, intrările nete de investiții acoperă doar 26% din deficitul extern, restul fiind finanțat prin datorie, care devine tot mai costisitoare.
Pe termen scurt, reconfirmarea ratingului ar putea calma parțial volatilitatea de pe piața valutară și cea a titlurilor de stat, dar nu va duce la o revenire rapidă a cursului valutar. Jakubowicz estimează că spațiul pentru relaxarea politicii monetare rămâne limitat, având în vedere inflația și riscul de depreciere a leului. Testul decisiv pentru stabilitatea financiară va fi reprezentat de bugetul pentru anul 2027 și capacitatea guvernului de a-l implementa.
Contextul macroeconomic actual este marcat de o incertitudine care afectează atât stabilitatea monetară, cât și capacitatea de investiții a statului. În acest cadru, predictibilitatea instituțională devine elementul central pentru menținerea încrederii investitorilor externi. Fără o continuitate a măsurilor de consolidare fiscală și fără o stabilitate politică reală, riscurile de rating și costul finanțării statului prin datorie ar putea continua să crească semnificativ.