Sectorul construcțiilor a fost principalul motor al economiei românești în anul 2025, generând aproape întreaga creștere a Produsului Intern Brut. Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), economia a crescut cu 0,8% în termeni reali, în timp ce construcțiile au contribuit singure cu 0,7 puncte procentuale din acest avans. Această evoluție reflectă o dependență majoră de investițiile susținute de fonduri publice și europene, într-un context în care alte sectoare economice au stagnat sau au intrat în declin.
Analiza realizată de Frames subliniază că activitatea din construcții a crescut cu 6,9%, ceea ce a dus la o revizuire a ponderei acestui sector în PIB de la 8,6% la 10,7%. În acest scenariu, sectorul construcțiilor cântărește acum aproape cât două treimi din industria națională. Alte contribuții pozitive au venit de la IT&C, cu un avans de 4,3% și o contribuție de 0,3 puncte, precum și de la agricultura, care a înregistrat o creștere de 6,9%, aducând 0,2 puncte la PIB.
În schimb, industria, care reprezintă 16,7% din PIB, a înregistrat o scădere de 0,1%, necontribuind la expansiunea economică. De asemenea, comerțul, transporturile și HoReCa au scăzut cu 0,4%, iar serviciile profesionale, tehnice și administrative au înregistrat un declin de 4,1%, generând o contribuție negativă de 0,3 puncte procentuale. Adrian Negrescu, managerul Frames, avertizează că acest model de creștere bazat pe un singur sector a ajuns la limită în anul 2026.
Din perspectiva cererii, formarea brută de capital fix a crescut cu 3,6%, aducând 0,9 puncte procentuale la creștere, fiind principalul motor al activității. Totodată, cheltuielile de consum ale gospodăriilor au avansat cu doar 0,5%, iar exportul net a avut o contribuție negativă de 0,4 puncte procentuale. Această evoluție a fost influențată de faptul că importurile, cu un avans de 4,5%, au crescut mai rapid decât exporturile, care au înregistrat o creștere de 4,2%.
Situația industriei rămâne critică, valoarea adăugată reală din acest sector coborând în trimestrul al doilea din 2026 la aproximativ 74% din nivelul din 2019. Deși producția raportată de companii a scăzut mai puțin, cu circa 14%, diferența sugerează că firmele produc volume, dar câștigă tot mai puțin din cauza costurilor cu energia, forței de muncă și finanțării. În primele șapte luni ale anului 2026, producția industrială a scăzut cu 3,7%, iar industria prelucrătoare cu 4,8%.
România a încheiat anul 2025 cu o creștere economică de 0,8%, în condițiile în care industria a stagnat și consumul total a scăzut ușor, conform datelor furnizate de INS. Această dinamică a evidențiat fragilitatea structurii economice, unde investițiile au fost susținute predominant de fluxurile de capital extern și de proiectele de infrastructură.
Perspectivele pentru anul 2027 indică o potențială revenire a creșterii economice, cu estimări între 1,7% și 2,5%. Succesul acestui revigorare depinde de factori precum PNRR, care a avut termenul de încheiere la 31 august 2026, și de accesul la împrumuturile SAFE de 16,7 miliarde de euro pentru apărare. Analistii subliniază că reindustrializarea reală depinde de capacitatea statului de a integra producția locală în aceste programe majore.