Deprecierea leului și creșterea prețurilor îi determină pe români să caute metode eficiente de a-și proteja economiile de inflație. În ultimul an, leul s-a depreciat cu 4,95% față de euro, în timp ce aurul a înregistrat o creștere de aproximativ 10% exprimată în lei. În același interval, titlurile de stat în lei cu scadență în octombrie 2027 au oferit randamente de circa 7,2%, depășind rata inflației de 6,61% raportată în septembrie.
Euro a reprezentat o opțiune de protecție prin beneficierea depreciării monedei naționale. Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, a explicat că euro ar putea continua să avantajeze investitorii pe un orizont de un an, însă acest lucru depinde de costurile de schimb valutar. Deși euro a oferit o protecție relativă mai bună cu aproape 1 punct procentual, rezultatul final este influențat de comisioanele de conversie și de puterea de cumpărare reală.
Titlurile de stat în lei oferă un randament contractual care poate compensa parțial deprecierea monedei. Recent, instrumentele cu scadență în octombrie 2027 au avut randamente în jurul valorii de 7,2%, în comparație cu plasamentele în euro care ofereau aproximativ 3%. Deși diferența este favorabilă economisirii în moneda națională la nivel nominal, Claudiu Cazacu subliniază că randamentul real depinde de inflația viitoare și de capacitatea de a păstra investiția până la scadență.
Aurul a înregistrat cea mai bună evoluție dintre toate variantele analizate, cu un câștig de aproximativ 10% în lei. Această performanță a depășit atât deprecierea leului, cât și randamentele titlurilor de stat menționate de consultant. Totuși, Claudiu Cazacu avertizează că pentru viitor incertitudinile sunt ridicate, deoarece aurul se află într-o perioadă latentă. Deși poate rămâne un instrument de protecție pe termen lung, evoluția sa pe termen scurt este greu de anticipat.
Decizia dintre leu și euro devine mai complexă după ce cursul valutar a atins pragul de 5,30 lei pentru un euro. În scenariul de bază, dinamica ascendentă a cursului ar putea favoriza euro pe un an, cu condiția ca taxele de schimb să fie foarte reduse. Pentru cheltuielile curente în România, economiile în lei pot rămâne mai practice, în special dacă sunt plasate în instrumente care generează dobândă, evitând astfel costurile de conversie.
Interesul pentru aur este susținut și de activitatea băncilor centrale, care au achiziționat cantități masive de metal prețios pentru diversificarea rezervelor. În perioada 2022-2025, achizițiile nete ale acestor instituții au însumat aproximativ 4.030 de tone, o valoare mult peste media anuală de 500 de tone din deceniul precedent. Această tendință reflectă dorința de a reduce dependența de anumite monede sau instrumente financiare în perioade de incertitudine globală.
context_missing: false