Gospodăriile din România, Bulgaria și Grecia se confruntă cu o presiune financiară majoră, între 30% și 40% dintre acestea alocând peste 10% din veniturile proprii pentru cheltuieli cu energia. Această cifră reprezintă pragul la care serviciile esențiale devin o povară structurală pentru bugetul familial. Estimările Asociației Energia Inteligentă includ în acest calcul costurile pentru electricitate, gaze, energie termică și combustibili, evidențiind o realitate economică dură pentru regiune.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, subliniază că această formă de sărăcie este adesea invizibilă în statisticile oficiale. Deși familiile își plătesc facturile, ele sunt obligate să reducă alte cheltuieli vitale, precum hrana, sănătatea sau educația. În cazul familiilor cu venituri reduse, ponderea facturilor poate ajunge chiar între 15% și 20% din bugetul total, din cauza veniturilor mici și a locuințelor cu izolație deficitară.
La nivelul Uniunii Europene, estimările indică faptul că aproximativ 17-22% dintre gospodării depășesc acest prag de 10% din venituri. În state precum Spania și Portugalia, proporția este de 20-25%, fiind influențată de calitatea clădirilor și volatilitatea prețurilor. În schimb, în Finlanda, Danemarca și Luxemburg, rata scade la 5-10%, datorită veniturilor mai mari, a eficienței energetice a locuințelor și a sistemelor de protecție socială.
Dumitru Chisăliță avertizează că subvențiile oferite în perioada 2022-2023 nu reprezintă o soluție structurală, ci doar o măsură de amânare. Sărăcia energetică este rezultatul unei interacțiuni complexe între venituri insuficiente, stocul de locuințe vechi și dependența de combustibili volatili. În Europa Centrală și de Est, multe locuințe construite înainte de 1990 pierd căldură masiv, ceea ce amplifică vulnerabilitatea economică a populației.
Riscul de sărăcie sau de excluziune socială ar putea crește până la 25% în viitorul apropiat, pe fondul inflației și al volatilității prețurilor. Dumitru Chisăliță susține că o fragmentare socială de acest amploare poate duce la polarizare politică și la creșterea partidelor antisistem. Această presiune asupra costului vieții poate fragiliza consensul european asupra unor politici externe sau de apărare comună, afectând stabilitatea politică a întregii zone.
Problema sărăciei energetice este strâns legată de eficiența termică a clădirilor și de nivelul de protecție socială din fiecare stat membru. În contextul european, renovarea locuințelor și investițiile în eficiență sunt văzute ca singurele metode de a aborda această problemă structurală. Fără măsuri de consolidare a eficienței, povara costurilor cu energia va continua să erodeze veniturile disponibile ale cetățenilor.