Octavian Hoandră analizează în cadrul unui editorial recent situația economică a României, utilizând conceptul de „distrugere creatoare” propus de economistul Joseph Schumpeter. Autorul pune sub semnul întrebării modul în care indicatorii macroeconomici sunt interpretați de autorități și de experții din spațiul public. Analiza vizează discrepanța dintre cifrele oficiale și experiența vieții reale a cetățenilor români, subliniind riscurile unei gestionări pur statistice a economiei.
Un punct central al criticii vizează reacția festivă a autorităților și a unor analiști în urma menținerii ratingului de țară la nivelul BBB-. Octavian Hoandră subliniază că acest rating plasează România la limita superioară a categoriei de investiții, fiind foarte aproape de categoria junk, considerată nesatisfăcătoare. Autorul avertizează că un astfel de indicator confirmă doar capacitatea statului de a-și achita datoriile către creditori, fără a oferi nicio garanție privind dinamismul sau calitatea vieții.
Editorialul taxează dur prezența numeroasă a unor specialiști și „explicatori” din mediul televizat, care tind să automatizeze analiza economică. Acești experți sunt acuzați că reduc populația la simple indicatori statistici, transformând oamenii în „consumatori” sau „segmente vulnerabile”. Conform autorului, această abordare ignoră complet nevoile, temerile și inițiativa individuală a cetățenilor, reducând viața reală la simple puncte pe diagrame și date matematice care nu reflectă realitatea socială.
În viziunea schumpeteriană invocată, adevăratul motor al dezvoltării economice nu este reprezentat de birocrați care bifă parametri fiscali sau de aplicarea unor măsuri de austeritate. Octavian Hoandră argumentează că motorul real este întreprinzătorul inovator, persoana care acceptă riscuri pentru a crea piețe noi și valoare reală în societate. Această perspectivă pune în contrast gestionarea administrativă a indicatorilor cu necesitatea de a stimula creativitatea și inițiativa economică.
Analiza se încadrează într-un context în care indicatorii de producție pot arăta tendințe diferite față de ratingurile de creditabilitate. De exemplu, datele recente indică faptul că producția Dacia a scăzut cu aproape 20% în luna septembrie. Această scădere a producției industriale poate reprezenta un semnal de alertă pentru economia reală, indiferent de stabilitatea ratingului de țară sau de capacitatea statului de a gestiona datoria externă în termeni de solvabilitate.
Autorul concluzionează că ignorarea dinamismului real în favoarea stabilității statistice poate duce la o stagnare economică. Accentul pus pe menținerea ratingului BBB- nu trebuie să eclipseze nevoia de reformă și de sprijinire a antreprenoriatului. Dacă economia este privită doar prin prisma indicatorilor de creditabilitate pentru creditori, se riscă pierderea capacității de inovare și de dezvoltare sustenabilă a întregului sistem național.