Cele mai performante sisteme de pensii la nivel global sunt reprezentate de doar șase țări, conform celei de-a 18-a ediții a raportului Marsh CFA Institute Global Pension Index 2026. Analiza, care acoperă 55 de sisteme de pensii din întreaga lume, indică faptul că aceste țări au reușit să obțină calificativul A. Această evaluare este acordată exclusiv sistemelor care oferă beneficii adecvate, demonstrează o sustenabilitate solidă și prezintă un nivel ridicat de integritate în funcționare.
Cele șase țări care ocupă vârful clasamentului pentru anul 2026 sunt Țările de Jos, Danemarca, Islanda, Singapore, Israel și Australia. Aceste națiuni au reușit să echilibreze cerințele economice cu protecția socială, obținând scoruri de top în indicatorii monitorizați. Scorul mediu general calculat pentru toate cele 55 de sisteme analizate, care reprezintă aproximativ 66% din populația globală, a fost de 65,3 puncte, evidențiind disparitățile semnificative dintre diversele structuri naționale.
Metodologia de evaluare a raportului se bazează pe trei piloni fundamentali care determină scorul final al fiecărei țări. Componenta privind adecvarea are o pondere de 40% și analizează nivelul beneficiilor, structura sistemului, economiile și sprijinul oferit de stat. Sustenabilitatea constituie 35% din scor, luând în calcul factorii demografici, activele, cheltuielile și datoria publică, în timp ce integritatea reprezintă 25%, evaluând guvernanța, reglementarea și costurile de funcționare.
Raportul pune un accent deosebit pe impactul fenomenului de îmbătrânire a populației asupra stabilității financiară a sistemelor de pensii. Scăderea natalității și creșterea speranței de viață sunt factori critici care influențează perspectivele de creștere economică și capacitatea de finanțare a pensiilor. Din acest motiv, ediția curentă include un capitol special dedicat acestor schimbări demografice care forțează o evoluție rapidă și eficientă a sistemelor de venituri la pensionare.
Printre direcțiile de reformă monitorizate la nivel internațional se numără extinderea participării la sistemele private de pensii și reducerea retragerilor premature din economiile destinate pensionării. De asemenea, se analizează necesitatea ajustării vârstei de pensionare în funcție de evoluția speranței de viață ajustată la starea de sănătate. Alte măsuri vizate includ îmbunătățirea transparenței planurilor private și stimularea economisirii pentru a asigura venituri mai mari la pensionare pe termen lung.
Evaluarea sistemelor de pensii devine o prioritate globală pe măsură ce piețele muncii se transformă și presiunile demografice cresc. În contextul economic actual, stabilitatea acestor sisteme depinde direct de capacitatea statelor de a gestiona datoria publică și de a încuraja participarea persoanelor în vârstă pe piața muncii. Eficiența reformelor va determina dacă veniturile la pensionare vor rămâne sustenabile în fața schimbărilor structurale ale economiilor naționale.