Deputata PNL Raluca Turcan a analizat recentele date financiare care evidențiază performanțe economice specifice perioadei de activitate a Guvernului Bolojan. Conform declarațiilor sale, bazate pe un raport al Ministerului Finanțelor, indicatorii macroeconomici arată o gestionare atentă a bugetului de stat. Raluca Turcan a subliniat faptul că direcția politică adoptată de Guvernul Bolojan a permis atât reducerea deficitului bugetar, cât și o accelerare semnificativă a nivelului investițiilor publice în țară.
În ceea ce privește echilibrul bugetar, deficitul a înregistrat o scădere importantă, trecând de la 5,31% la 3,81% din PIB în primele nouă luni, în comparație cu aceeași perioadă din 2025. Analiza indică faptul că, în trimestrul al treilea, deficitul a fost cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul care fusese programat inițial. Această evoluție reprezintă o diferență de 24 de miliarde de lei față de situația precedentă, oferind o imagine clară asupra disciplinei fiscale aplicate.
Paralel cu reducerea deficitului, investițiile publice au cunoscut o creștere de 48,6% în trimestrul al treilea. În primele nouă luni ale anului, totalul investițiilor a ajuns la 107,77 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o sumă cu peste 25 de miliarde de lei mai mare decât în perioada similară din 2025. Un componentă esențială a acestui volum este reprezentată de fondurile europene, care au finanțat aproape două treimi din totalul investițiilor publice realizate în acest interval.
Veniturile bugetare au înregistrat o creștere de 15,2% în trimestrul al treilea, iar veniturile fiscale au depășit nivelul programat cu 4,4%. În același timp, cheltuielile de funcționare au scăzut ca pondere în PIB, de la 6,7% la 6,3%, menținându-se sub rata inflației în termeni de creștere nominală. Raluca Turcan a menționat că Guvernul actual trebuie să mențină aceste rezultate, având ca test principal încasarea granturilor din cererile de plată 5 și 6 din PNRR, în valoare de 4,23 miliarde euro.
Obiectivul financiar major rămâne atingerea țintei de deficit de 6,2% din PIB, un proces care depinde în mare măsură de succesul încasării fondurilor europene menționate. Gestionarea acestor fluxuri de capital este critică pentru stabilitatea fiscală pe termen lung. Succesul în procesarea cererilor de plată din cadrul PNRR va determina dacă obiectivele de consolidare fiscală propuse de autorități pot fi îndeplinite conform prognozelor economice actuale.
Monitorizarea indicatorilor de deficit și a nivelului de investiții publice este un proces continuu în cadrul economiei românești, fiind influențat direct de politicile de consolidare fiscală și de accesul la fondurile de coeziune europene. Aceste variabile determină capacitatea statului de a susține creșterea economică fără a compromite stabilitatea bugetară pe termen lung, într-un context de gestionare a cheltuielilor publice și a veniturilor fiscale.