Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, avertizează că România se îndreaptă rapid către o criză financiară de amploare. Această situație este cauzată, conform oficialului, de refuzul clasei politice de a implementa reforme structurale necesare. Analiza sa subliniază faptul că menținerea unei structuri administrative arhaice și creșterea alarmantă a datoriei publice pun în pericol stabilitatea economică, în condițiile în care instituțiile continuă să solicite fonduri suplimentare pentru funcționare.
Problema sustenabilității finanțelor publice este centrală în analiza lui Eugen Rădulescu, care menționează că anul acesta s-a depășit pragul critic de 60% din PIB pentru datoria publică. Această evoluție aduce o povară financiară majoră prin costul dobânzilor, care a ajuns la 3% din PIB în prezent și este prognozat că va crește la 3,5% din PIB în anul viitor. Riscul pierderii statutului de țară recomandată pentru investiții ar putea crește costurile de finanțare pe piețele externe.
În prezent, România achită un randament de aproximativ 7,2% pentru obligațiunile pe zece ani, un nivel superior celor din Ungaria, de 6,4%, și din Polonia, de 5,5%. Fiecare punct procentual suplimentar adăugat la randamentele de finanțare generează un cost adițional de 8,45 miliarde de lei pentru buget. În acest context, presiunile ministerelor pentru alocarea a încă 60 de miliarde de lei până la finalul anului sunt considerate de consilierul BNR ca fiind iresponsabile.
Eugen Rădulescu critică și imobilismul administrativ, menționând că România funcționează după o organizare stabilită acum aproape șase decenii, cu 41 de județe și peste 3.200 de unități administrativ-teritoriale. Proiectele de comasare locală vehiculate de Executiv sunt văzute ca având un impact fiscal aproape zero asupra deficitului. Oficialul susține că efortul de ajustare administrativă ar fi uriaș pentru o reducere de costuri care este, în realitate, neglijabilă pentru bugetul de stat.
Pentru a stopa această declin, expertul propune o restructurare radicală a aparatului central și o ofensivă tehnologizată împotriva evaziunii fiscale, care este estimată la o pierdere anuală de peste 10 miliarde de euro. Eugen Rădulescu a concluzionat că România este periculos de aproape de marginea prăpastiei, afirmând că nicio blană de șinșilă nu va putea amortiza o eventuală prăbușire economică dacă se face pasul în gol.
Situația financiară a țării este monitorizată prin indicatori precum deficitul bugetar și nivelul cheltuielilor de funcționare. Deși unele rapoarte privind execuția bugetară au indicat un deficit sub nivelul programat și o creștere a investițiilor, avertismentele privind datoria publică și costul finanțării rămân puncte critice pentru stabilitatea macroeconomică a României pe termen lung.