Managerii din diverse sectoare economice anticipează o creștere a prețurilor în următoarele trei luni, conform datelor furnizate de INS. Ancheta, realizată în septembrie 2026, indică faptul că în comerțul cu amănuntul 33% dintre persoanele chestionate prevăd majorări de prețuri. În același timp, doar 1% dintre manageri se așteaptă la o scădere a acestora, generând un sold conjunctural de +32% pentru sectorul retail.
În ceea ce privește volumul activității în comerț, comercianții nu prognozhează o creștere semnificativă a vânzărilor pentru perioada septembrie-noiembrie. Cifra de afaceri este estimată să aibă o evoluție relativ stabilă, fiind calculat un sold conjunctural de -1%. Această perspectivă sugerează că managerii nu prevăd schimbări majore în volumul de activitate, chiar dacă presiunea asupra prețurilor ar putea continua să crească în perioada menționată.
Pe piața muncii din sectorul retail, prognozele sunt ușor mai optimiste în comparație cu evoluția vânzărilor. Angajatorii estimează o creștere moderată a numărului de salariați, cu un sold conjunctural de +7%. În sectorul serviciilor, tendințele sunt similare în ceea ce privește prețurile, managerii estimând o creștere moderată a prețurilor de vânzare sau facturare, cu un sold conjunctural de +14%, în timp ce numărul de angajați ar urma să rămână stabil.
Industria prelucrătoare indică, de asemenea, o pregătire pentru prețuri mai mari, cu un sold conjunctural de +21% pentru produsele industriale. Totodată, producția este estimată ca fiind relativ stabilă, însă numărul de salariați ar putea experimenta o scădere moderată, cu un sold de -6%. În sectorul serviciilor, managerii indică un sold conjunctural de +33% pentru prețurile lucrărilor, menționând că producția și numărul de salariați vor rămâne relativ constante.
Este important de precizat că soldul conjunctural utilizat în raportul INS nu reprezintă procentul efectiv de creștere sau scădere a prețurilor sau vânzărilor. Acesta indică doar percepția managerilor asupra direcției în care se vor mișca fenomenele economice respective. Astfel, cifrele reflectă așteptările subiective ale decidenților din companii privind evoluția pieței, nu evoluții măsurate și confirmate ale indicatorilor economici reali ai economiei naționale.
Aceste estimări de la INS vin într-un context în care indicatorii de încredere și așteptările de preț sunt monitorizați constant pentru a evalua stabilitatea consumului. Deși activitatea economică generală pare să rămână în mare parte stabilă, persistentele așteptări de scumpire pot influența comportamentul de consum al populației. Monitorizarea acestor tendințe este esențială pentru înțelegerea dinamicii dintre veniturile curente ale cetățenilor și costul vieții în comerțul cu amănuntul.