Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a emis un avertisment privind viitorul bugetului României pentru anul 2027. Acesta a subliniat că perioada respectivă va fi marcată de presiuni semnificative, menționând că anul viitor poate fi chiar mai dificil din punct de vedere bugetar decât 2026. Mesajul a fost transmis în contextul evaluării S&P pentru ratingul de țară, insistând pe necesitatea unei prudențe financiare și a unui control riguros asupra cheltuielilor statului.
Pe partea de cheltuieli, Alexandru Nazare a identificat mai multe surse de presiune care vor afecta bugetul. Acestea includ creșterea costurilor pentru consolidarea capacității de apărare, necesară noilor realități de securitate regională, precum și implementarea investițiilor finanțate prin SAFE. Totodată, ministrul a semnalat probleme structurale legate de eficiența administrației publice și presiuni pentru recuperarea puterii de cumpărare, după ce salariile din sectorul public și pensiile nu au fost indexate timp de doi ani.
Un alt factor critic de gestionat este stocul de obligații rezultate din hotărâri judecătorești neachitate în ultimii ani. Alexandru Nazare a precizat că aceste plăți pun o presiune directă pe bugetul anului viitor. Pe partea de venituri, deși colectarea s-a îmbunătățit, ministrul a avertizat că evaziunea și economia gri erodează baza de venituri a statului. În plus, angajamentele de reducerea sau eliminarea unor taxe vor scădea veniturile bugetare disponibile pentru perioada următoare.
Schimbarea modelului de finanțare a investițiilor reprezintă un alt punct de atenție major. Alexandru Nazare a amintit că se încheie componenta excepțională de finanțare prin PNRR, ceea ce înseamnă că granturile care au susținut volumul ridicat de investiții nu vor mai fi disponibile în aceeași măsură. Pentru a menține nivelul investițiilor, statul va trebui să utilizeze fondurile politicii de coeziune, să prioritizeze strict investițiile naționale și să stimuleze o participare mai mare a capitalului privat.
Ministrul a subliniat că România trebuie să treacă de la o politică de stabilizare la una de creștere, axată pe investiții inteligente în producție, energie și infrastructură. El a avertizat că problemele amânate devin mai scumpe și că nota de plată pentru dezechilibrele actuale este suportată de economie și de cetățeni. Predictibilitatea fiscală depinde de un buget pentru 2027 realist, care să permită consolidarea fiscală fără a compromite dezvoltarea economică a țării.
În contextul actual, România gestionează un deficit bugetar care a ajuns la cel mai mare nivel din Uniunea Europeană, în urma unei perioade de inflație ridicată. Această situație necesită corectarea rapidă a dezechilibrelor financiare pentru a asigura stabilitatea direcției economice. Obiectivul principal rămâne respectarea angajamentelor internaționale și protejarea economiei de șocuri financiare, într-un moment în care costurile rămân ridicate atât pentru companii, cât și pentru populație.