Cheltuielile bugetare destinate serviciilor dobânzii depășesc nivelul deficitului pe care România își propune să îl atingă, a avertizat viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu. În cadrul unei analize privind starea finanțelor publice, acesta a subliniat că, pentru bugetul actual, costurile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB. Această cifră indică o presiune financiară semnificativă, depășind țintele de deficit bugetar stabilite de autorități pentru perioada respectivă.
Situația datoriei publice reprezintă un punct critic de îngrijorare, în special din cauza ritmului de creștere accelerat. Cosmin Marinescu a menționat că viteza de acumulare a datoriei în ultimii ani a fost de trei ori mai mare decât cea înregistrată în perioada de dinaintea pandemiei. Deși la nivelul Uniunii Europene datoria publică a depășit pragul de 80% din PIB, preocuparea principală pentru România rămâne dinamica rapidă a acestui indicator.
Pentru a aborda aceste dezechilibre, viceguvernatorul a propus o tranziție de la creșterea cantitativă la ajustări calitative ale economiei. El a recomandat o consolidare fiscal-bugetară fermă și o curățare a bugetului public de compromisuri sau elemente necunoscute. Un accent important trebuie pus pe reducerea consecventă a gap-ului de TVA și pe îmbunătățirea cadrului fiscal prin asigurarea predictibilității pentru contribuabili.
Consolidarea fiscală trebuie realizată fără a afecta durabil creșterea economică, prin îmbunătățirea calității investițiilor și a cheltuielilor publice. Cosmin Marinescu a indicat faptul că fondurile europene trebuie să susțină o creștere robustă, mai ales după doi ani de dinamici sub-unitare. Prioritizarea domeniilor precum sănătatea, educația și apărarea este esențială pentru reziliența pe termen lung și pentru susținerea capitalului uman.
Un alt semnal de alarmă vizează disciplina financiară a companiilor de stat și dependența acestora de bugetul public. Viceguvernatorul a subliniat că aceste aspecte afectează atât finanțele statului, cât și buna funcționare a piețelor. De asemenea, a menționat necesitatea unor politici sociale ancorate în realitățile demografice, pentru a gestiona constrângerile viitoare ale sistemului de pensii publice de tip pay as you go.
Evoluția indicatorilor macroeconomici relevă o perioadă de ajustări necesare pentru stabilitatea financiară a țării. În contextul creșterii datoriilor, gestionarea eficientă a cheltuielilor publice și reformele structurale devin imperative pentru a menține echilibrul bugetar. Capacitatea de a direcționa resursele către sectoarele productive va determina dacă România poate depăși presiunea dobânzilor și poate asigura o creștere sustenabilă.