Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că anul 2027 ar putea prezenta provocări bugetare mai mari decât anul 2026, din cauza multiplelor presiuni financiare. Oficialul a subliniat necesitatea prudenței și a responsabilității în gestionarea resurselor statului, menționând că România se confruntă cu o serie de obligații deja existente. Printre riscurile identificate se numără creșterea cheltuielilor pentru apărare, inclusiv investițiile prin instrumentul european SAFE, precum și revendicările privind indexarea salariilor și a pensiilor.
Analizând evoluția fiscală recentă, Alexandru Nazare a evidențiat o îmbunătățire a indicatorilor de deficit. În primele opt luni ale anului 2026, deficitul bugetar a coborât la 2,89% din PIB, de la nivelul de 4,51% din PIB în perioada similară din 2025. În termeni nominali, această scădere reprezintă o reducere de aproape 27 de miliarde de lei. Datele Ministerului Finanțelor arată un deficit de 59,42 miliarde de lei pentru perioada ianuarie-august 2026, comparativ cu 86,36 miliarde de lei în intervalul corespunzător din anul precedent.
În ciuda acestor rezultate, ministrul a precizat că ajustarea bugetară nu s-a făcut prin sacrificarea investițiilor publice. Acestea au depășit pragul de 97 de miliarde de lei în primele opt luni ale anului, fiind cu aproximativ 25 de miliarde de lei peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Alexandru Nazare a comparat acest volum de investiții cu suma cheltuită de România pentru investiții în întreg anul 2023, subliniind efortul de susținere a economiei prin aceste alocări.
O problemă majoră identificată de șeful Finanțelor este creșterea costurilor cu serviciul datoriei. Statul a cheltuit 42,05 miliarde de lei pentru dobânzi în primele opt luni ale anului 2026, ceea ce reprezintă o creștere de 26,7% față de perioada similară din 2025. Alexandru Nazare a declarat că acest aspect explică importanța credibilității fiscale și a ratingului de țară, argumentând că consolidarea trebuie continuată obligatoriu pentru a evita rostogolirea datoriei publice către generațiile viitoare.
Pe partea de venituri, ministrul a menționat potențialul de recuperare prin combaterea evaziunii fiscale și a economiei gri. Totodată, o provocare semnificativă este diminuarea finanțării excepționale prin PNRR, deoarece granturile europene nu vor mai avea aceeași pondere în anii următori. Pentru a compensa această schimbare, România va trebui să utilizeze fondurile politicii de coeziune, să aplice o selecție mai strictă pentru proiectele bugetare și să atragă un volum mai mare de capital privat în economie.
Contextul fiscal este marcat de evaluarea ratingului suveran de către S&P Global Ratings, care menține calificativul României la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. Această poziție, aflată la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, impune o execuție bugetară predictibilă. Autoritățile au prezentat agenției atât rezultatele consolidării fiscale, cât și riscurile existente, în încercarea de a menține un rating de investiții prin rezultate concrete și continuitatea politicilor responsabile.