Datoria publică la nivel mondial se îndreaptă spre niveluri istorice, existând riscul ca aceasta să depășească pragul de 100% din PIB înainte de anul 2030. Această avertizare a fost transmisă de șefa FMI, Kristalina Georgieva, în cadrul unor declarații făcute miercuri la Singapore. Instituția subliniază că guvernele nu se mai pot baza exclusiv pe creșterea economică pentru a remedia problemele acumulate în finanțele publice, având nevoie de măsuri de ajustare bugetară.
Conform declarațiilor șefei FMI, principalele surse ale acumulării acestor datorii sunt cele mai mari economii dezvoltate. Într-un context în care spațiul fiscal necesită refacere urgentă, instituția solicită statelor cu grad ridicat de îndatorare să prezinte planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu. Procesul de ajustare devine tot mai dificil deoarece costurile de finanțare sunt deja în continuă creștere pentru numeroase guverne.
Presiunea financiară este accentuată de creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale pe termen de 10 ani. În SUA, Germania și Japonia, aceste randamente au ajuns la niveluri care nu au mai fost întâlnite în anii 2007, 2009 și 1996, respectiv. Această evoluție înseamnă că banii împrumutați devin tot mai scumpi, complicând situația guvernelor care trebuie să refinanțeze datoriile existente sau să contracteze noi împrumuturi pentru a acoperi deficitele.
Pe plan monetar, Kristalina Georgieva a considerat că recentele majorări de dobândă efectuate de Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană și Banca Japoniei sunt extrem de potrivite. Pentru multe economii, o politică monetară cu orientare prudent restrictivă ar putea fi necesară în continuare. Această recomandare vine într-un moment în care economia este influențată simultan de presiunea inflaționistă a energiei și de impulsul generat de investițiile în inteligență artificială.
Riscurile legate de prețul energiei rămân semnificative, petrolul tranzacționându-se în jurul valorii de 100 de dolari pe baril. Această cifră depășește nivelul de 89 de dolari pe baril utilizat de FMI în prognozele din iulie, când se estima o creștere a economiei mondiale de 3% în 2026 și de 3,4% în 2027. Kristalina Georgieva a menționat că, chiar dacă războiul din Golf s-ar încheia curând, problema prețurilor ridicate la energie va persista probabil o perioadă.
Inteligența artificială reprezintă un factor esențial pentru poziția țărilor în economia mondială, putând majora ritmul de creștere globală cu până la 0,5 puncte procentuale pe an. Totuși, boom-ul construcției infrastructurii pentru AI are un efect inflaționist, iar volumul investițiilor ar putea depăși valurile istorice de investiții în căi ferate sau rețele electrice. O eventuală dezamăgire a investitorilor privind randamentele ar putea genera un șoc cu efecte de amploare.