Fondul Monetar Internațional (FMI) a emis un semnal de alarmă privind deteriorarea de durată a puterii de cumpărare a gospodăriilor la nivel global. Instituția a subliniat că succesiunea crizelor economice, reprezentate de inflație, războaie și pandemia covid-19, menține prețurile produselor de primă necesitate la niveluri ridicate. Această evoluție afectează capacitatea consumatorilor de a achiziționa bunuri esențiale, transformând ceea ce ar putea fi un fenomen temporar într-o problemă structurală de accesibilitate financiară.
Conform unui raport publicat de FMI, prețurile produselor de primă necesitate cresc mai rapid decât cele ale altor categorii de bunuri. Această tendință indică faptul că consumatorii nu se confruntă doar cu o inflație trecătoare a alimentelor și energiei, ci cu o scădere prelungită a accesibilității acestora. Instituția cu sediul la Washington avertizează că această situație impune o presiune constantă asupra bugetelor familiale, deoarece costurile pentru elementele de bază rămân mari pe termen lung.
Factorii care au declanșat aceste dezechilibre includ perturbările lanțurilor de aprovizionare cauzate de pandemia covid-19 și impactul războiului din Ucraina asupra producției de alimente și hidrocarburi. În plus, războiul din Iran a provocat o nouă explozie a prețurilor la energie și la îngrășăminte, acestea fiind derivate în general din petrol. Aceste evenimente geopolitice au creat un șoc al ofertei, care, conform FMI, ar putea complica semnificativ misiunea băncilor centrale de a gestiona inflația.
Impactul economic este resimțit cel mai puternic de gospodăriile sărace, deoarece produsele de primă necesitate reprezintă o parte mai mare din cheltuielile lor lunare. Deoarece salariile nu au ținut ritmul creșterii costului traiului, aceste grupări de populație sunt afectate disproporționat. FMI avertizează că această evoluție are un impact considerabil asupra creșterii sărăciei și asupra inegalității veniturilor la nivel mondial, agravând vulnerabilitatea celor mai puțin protejate segmente ale societății.
Inflația mondială este estimată să crească de la 4,1% în 2025 la 4,7% în acest an, sub impactul războiului din Iran. Pentru a combate această presiune, principalele instituții monetare au optat pentru creșterea dobânzilor directoare, o măsură care însă poate încetini activitatea economică generală. FMI a recomandat guvernelor să prioritizeze transferurile țintite și temporare de ajutor în detrimentul subvențiilor generalizate, deși nivelul ridicat de îndatorare al unor țări limitează marja de manevră disponibilă.
Gestionarea costurilor la energie și a inflației rămâne o provocare majoră pentru stabilitatea economică, în contextul în care prețurile la electricitate pot rămâne ridicate în perioadele sezoniere dificile. Deciziile politice privind măsurile de susținere și stabilitatea piețelor de energie sunt esențiale pentru a preveni amplificarea șocurilor externe asupra consumului intern și a capacității de plată a populației.