România se confruntă cu necesitatea urgentă de a reduce deficitul bugetar într-un context economic marcat de o creștere foarte lentă. În timp ce datoria publică continuă să crească, costurile de finanțare rămân ridicate, iar statul este obligat să aloce resurse suplimentare pentru apărare și investiții. Această situație reflectă o problemă globală semnalată de FMI, conform căreia guvernele nu se mai pot baza pe creșterea economică pentru controlul datoriei.
Conform estimărilor Comisiei Europene, deficitul bugetar al României va scădea de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026 și la 5,8% în 2027. Totodată, prognoza economică indică o creștere de doar 0,7% în 2025, urmată de un ritm de 0,1% în 2026, înainte de o revenire la 2,3% în 2027. Această evoluție limitată a economiei va îngreuna majorarea veniturilor bugetare necesare pentru acoperirea cheltuielilor.
Datoria publică este proiectată să crească de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la 63,4% în 2027. Statul va trebui să se împrumute constant pentru a finanța deficitul și pentru a refinanța datoria existentă la maturitate. Creșterea costurilor de finanțare este critică, deoarece obligațiunile vechi vor fi înlocuite cu noi împrumuturi care pot avea randamente mai mari pe piață.
Pe lângă reducerea deficitului, România trebuie să finanțeze domenii cu cheltuieli în creștere, precum apărarea, estimată să treacă de la 1,5% din PIB în 2025 la 1,8% în 2027. Alte categorii care necesită fonduri includ pensiile, sănătatea și investițiile publice, inclusiv proiectele susținute de fondurile europene. Acestea din urmă sunt esențiale pentru a compensa slăbirea cererii interne și pentru a finanța infrastructura fără a suprasolicita bugetul național.
Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a declarat că perioada în care guvernele puteau conta pe bani ieftini și pe creștere economică pentru a menține datoria sub control s-a încheiat. Ea a subliniat că spațiul fiscal trebuie refăcut și a cerut planuri de consolidare fiscală pe termen mediu. În acest context, datoria publică globală ar putea depăși 100% din PIB înainte de anul 2030.
Presiunea fiscală este o realitate la nivel european, fiind alimentată de îmbătrânirea populației, tranziția climatică și necesitatea de a crește cheltuielile pentru apărare. FMI estimează că, fără măsuri suplimentare, media datoriei în Uniunea Europeană ar putea depăși 130% din PIB până în 2040. În Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, presiunile asupra cheltuielilor publice ar putea ajunge la aproximativ 5,5% din PIB.