Oficialii Fondului Monetar Internațional au emis un avertisment privind creșterile bruște ale prețurilor la alimente și energie, indicând faptul că astfel de evenimente vor deveni mai frecvente. Această evoluție reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității economice globale și contribuie la agravarea sărăciei în rândul populației. Cercetarea publicată marți analizează trei decenii de strategii guvernamentale utilizate pentru atenuarea șocurilor de preț și introduce un nou model economic.
Analiza FMI pune accent pe impactul inflației ridicate asupra gospodăriilor cu venituri mici, deoarece acestea alocă o proporție mai mare din bugetul disponibil pentru necesitățile zilnice. Chiara Maggi, economistă la FMI, a subliniat că crizele costului vieții afectează stabilitatea prețurilor, reduc nivelul de trai și amplifică inegalitatea socială. Această cercetare face parte din capitolul 2 al viitorului raport World Economic Outlook, care urmează să fie lansat săptămâna viitoare.
Deși creșterile masive ale prețurilor la bunurile de zi cu zi au fost rare istoric, ele au devenit o sursă recurentă de presiune în ultimii cinci ani. Factorii declanșatori au fost invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și conflictul din Orientul Mijlociu din acest an. În ciuda acestor șocuri, economia mondială a rezistat mai bine decât se anticipa inițial, însă riscurile rămân ridicate, chiar dacă prognoza de creștere pentru 2026 este de aproximativ 3%.
Guvernelor le este extrem de costisitor să intervină prin măsuri de protecție, precum plafonarea prețurilor sau reducerea taxelor pe consum. FMI estimează că aceste acțiuni ar putea costa de trei până la șase ori mai mult decât alte metode, în timp ce subvențiile pentru producători ar putea costa de 22 de ori mai mult. Chiara Maggi a menționat că subvențiile pentru producători sunt ineficiente, deoarece reduc costurile bunurilor care sunt apoi exportate, lăsând contribuabilii interni să subvenționeze consumatorii din străinătate.
Țările în curs de dezvoltare se confruntă cu o criză severă din cauza combinării prețurilor ridicate la petrol, a datoriilor mari și a costurilor de împrumut. Shantayanan Devarajan, profesor la Universitatea Georgetown, a observat că creșterea din țările cu venituri mici a atins cel mai scăzut nivel din istorie. El a menționat că unele state, precum Egipt și Indonezia, au început deja să renunțe la subvențiile generale în favoarea unor transferuri de bani direcționate către populația vulnerabilă.
Evoluția prețurilor la resurse este strâns legată de contextul geopolitic global, care influențează direct indicatorii de inflație și stabilitatea piețelor de energie. În perioade de instabilitate, precum conflictele actuale, volatilitatea prețurilor la petrol și gaze poate genera șocuri economice care necesită reforme structurale rapide. Implementarea acestor reforme este adesea dificilă din cauza rezistenței sociale care apare atunci când crizele sunt deja instalate.