Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a lansat un avertisment privind situația finanțelor publice din România, subliniind o nevoie netă de finanțare de 60 de miliarde de euro într-un singur an. Într-un mesaj publicat pe Facebook, acesta a încercat să ilustreze dimensiunea acestui deficit prin comparații cu veniturile salariale ale populației. Analiza sa pune sub semnul întrebării capacitatea de gestionare a resurselor financiare disponibile la bugetul de stat.
Pentru a evidenția magnitudinea sumei de 60 de miliarde de euro, Eugen Rădulescu a realizat un calcul bazat pe numărul de salariați din țară. Având în vedere că România dispune de aproximativ 5,1 milioane de salariați, cu un salariu mediu net lunar de circa 1.100 de euro, scenariul propus este unul extrem de sever. Consilierul susține că, pentru a acoperi această nevoie, întreaga masă de salariați ar trebui să muncească un an întreg fără a încasa niciun ban.
Eugen Rădulescu a precizat că această sumă de 60 de miliarde de euro nu include fondurile necesare pentru refinanțarea datoriilor mai vechi ale statului. El a menționat că, în acest calcul, a decis să lase deoparte și problema dobânzilor aferente datoriilor. „Când vorbim despre cifre foarte mari, semnificația reală a acestora ne poate scăpa foarte ușor”, a scris consilierul guvernatorului BNR, subliniind dificultatea de a înțelege impactul real al unor astfel de valori.
Situația actuală este legată de deficitul bugetar înregistrat în anul 2024, care este estimat la 9,3% din PIB. Eugen Rădulescu a criticat gestionarea finanțelor publice, folosind termenul de „bairam” pentru a descrie procesul de cheltuieli. Conform declarațiilor sale, statul român ar fi ajuns într-o poziție în care cheltuiește aproximativ 4.000 de lei pentru fiecare 3.000 de lei încasați la buget, evidențiind un dezechilibru financiar major.
Aceste afirmații vin într-un context în care BNR a precizat anterior că mesajele și opiniile exprimate de angajații instituției pe conturile personale reprezintă opinii personale. Această clarificare a fost făcută după ce Eugen Rădulescu a generat controverse prin alte postări, cum ar fi afirmația că românii ar putea ajunge să „mănânce iarbă și scoarță de copac”. BNR s-a distanțat oficial de astfel de declarații, subliniind că acestea nu constituie poziții oficiale ale băncii centrale.
Evoluția indicatorilor economici relevanți arată o presiune constantă asupra bugetului de stat. În perioada pre-pandemii, creșterea potențială a PIB-ului era estimată între 3,5% și 3,75%, însă analizele recente indică o încetinire a motorului de creștere, cu o potențialitate de doar 2%. Această scădere a ritmului de creștere economică complică gestionarea deficitului și necesită o utilizare mai productivă a activelor și investițiilor publice.