Europarlamentarul Siegfried Mureșan a trasat un avertisment privind riscul ca România să fie retrogradată în categoria „junk”, subliniind consecințele economice directe asupra populației. Acesta susține că o astfel de decizie ar altera fundamental relația statului cu investitorii, ducând la o scădere a investițiilor și la o creștere a dobânzilor. Siegfried Mureșan a menționat că procesul ar afecta nu doar stabilitatea financiară, ci și piața muncii, prin reducerea numărului de locuri de muncă disponibile.
Conform declarațiilor făcute de Siegfried Mureșan, o retrogradare a ratingului ar face datoria publică mult mai greu de plătit, impunând costuri de finanțare ridicate. El a punctat că fiecare cetățean ar resimți imediat aceste schimbări economice, argumentând că evitarea acestui scenariu este esențială pentru stabilitate. Siegfried Mureșan a criticat abordările populiste, afirmând că „populismul costă” și că deciziile cu consecințe negative asupra oamenilor trebuie evitate prin responsabilitate.
Siegfried Mureșan a subliniat că nicio altă țară membră a Uniunii Europene nu a fost retrogradată la nivelul „junk” de mai bine de zece ani. El a enumerat statele care au trecut prin acest proces în perioade de criză profundă: Grecia în aprilie 2010, Irlanda în iulie 2011, Ungaria în noiembrie 2011, Portugalia în noiembrie 2011, Cipru în iunie 2012 și Slovenia în mai 2013. Aceste exemple servesc drept reper pentru gravitatea situației în care se poate afla România.
În prezent, S&P Global Ratings a decis menținerea ratingului suveran al României la nivelul BBB-, păstrând însă o perspectivă negativă asupra acestuia. Această poziționare reprezintă ultima treaptă din categoria „investment grade”, fiind recomandată pentru investiții. Evaluatorii de la S&P Ratings au avertizat că o eventuală reducere a ratingului ar putea apărea dacă procesul de formare a guvernului, urmat de destrămarea coaliției în mai 2026, va împiedica reducerea deficitului bugetar în anii 2027 și 2028.
Pentru a trece de la perspectiva „negativă” la una „stabilă”, evaluatorii consideră că România trebuie să demonstreze o reducere a deficitelor externe și bugetare. Decizia S&P Global Ratings vine într-un moment de sensibilitate economică, după cinci luni de criză politică, în condițiile în care piețele monitorizează capacitatea autorităților de a asigura consolidarea fiscală. Succesul acestui proces depinde de stabilitatea politică și de gestionarea riguroasă a bugetului de stat.
Ratingul de credit reflectă capacitatea unui stat de a-și onora obligațiile financiare, fiind un indicator critic pentru investitorii internaționali. O menținere la nivelul „investment grade” este vitală pentru accesul la capital la costuri previzibile. Dacă un stat este retrogradat la categoria „junk”, riscul de neplată crește, ceea ce forțează guvernele să plătească dobânzi mult mai mari pentru împrumuturile contractate pe piețele financiare globale.