Banca Mondială a emis un avertisment privind posibilitatea declanșării unei noi crize alimentare la nivel global. Instituția subliniază că o combinație de factori, precum creșterea prețurilor la energie, atacurile asupra transporturilor de cereale din Marea Neagră și intensitatea fenomenului El Niño, ar putea destabiliza piețele. Un astfel de scenariu ar putea duce la o situație similară cu cea de la începutul anilor 2010, când peste 40 de milioane de oameni au căzut în sărăcie extremă.
În ceea ce privește piața energiei, se estimează că prețurile vor crește cu 32% în anul 2026, marcând o inversare a scăderii înregistrate în ultimii trei ani. Banca Mondială prognozează un preț mediu al petrolului de 91 de dolari pe baril pentru anul curent. Această evoluție apare într-un context în care oferta globală este așteptată să scadă cu 5,2%, ceea ce reprezintă cel mai abrupt declin din ultimele patru decenii, cu excepția anului 2020.
Analizele indică faptul că prețurile petrolului ar putea fi chiar mai ridicate dacă nu s-ar produce o scădere a cererii de 2,5%. Totuși, o eventuală redresare a cererii de petrol în anul viitor ar putea fi limitată. Raportul menționează că riscurile de escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu și avariile infrastructurii petroliere din Rusia pot impulsiona prețurile și mai mult. Într-un scenariu nefavorabil, prețul Brent ar putea atinge o medie de 105 dolari pe baril în 2027.
Sectorul alimentar este direct afectat, cu o creștere cumulată a prețurilor de 18% estimată pentru perioada 2026-2027. Fenomenul El Niño crește riscul de secetă, inundații și temperaturi extreme, presiuni care afectează direct producția agricolă. Dacă riscurile se materializează simultan, prețurile alimentelor ar putea fi cu 12% mai mari decât cele prevăzute în scenariul de bază, depășind nivelurile înregistrate în anul 2022. Această volatilitate este alimentată de șocuri majore care afectează piețele de materii prime.
Pe lângă energie și alimente, și piața metalelor ar putea experimenta o creștere de 25% în 2026. Scăderea ofertei este susținută de cererea pentru cupru, aluminiu și staniu, necesare pentru investiții în rețele electrice, vehicule electrice, energie regenerabilă și centre de date. Ayhan Kose, economist-șef adjunct al Băncii Mondiale, a declarat că majorarea costurilor la energie și perturbările comerciale pot agrava inflația și pot încetini creșterea economică globală.
Instabilitatea piețelor de materii prime este un fenomen care afectează direct indicatorii macroeconomici și securitatea alimentară. Evoluțiile recente din sectorul energetic, precum fluctuațiile prețurilor la gaze sau problemele de infrastructură, contribuie la un mediu de incertitudine pentru investitori. Monitorizarea acestor șocuri este esențială pentru înțelegerea riscurilor de inflație și a impactului pe care perturbările de aprovizionare îl au asupra stabilității economice globale.