Noua evaluare realizată de BNR indică faptul că nivelul inflației va depăși estimarea de 6,1% pentru finalul anului curent. Conform minutei ședinței de politică monetară din 8 octombrie 2026, datele arată o evoluție neașteptată a prețurilor. Specialiștii Băncii Centrale au observat că rata anuală a inflației a ajuns deja la 6,6% în luna septembrie, înregistrând o creștere față de valoarea de 6,2% raportată în luna august.
Creșterea prețurilor este atribuită de BNR scumpirii energiei și a carburanților, alături de creșterea cotațiilor pentru diverse materii prime, inclusiv cele de profil agroalimentar. Acești factori sunt influențați de conflictul din Orientul Mijlociu și de seceta severă. De asemenea, deprecierea leului a contribuit la presiunea inflaționistă, moneda națională atingând un nou minim istoric la începutul acestei luni, sub influența crizei politice din România și a contextului regional.
Riscurile privind cursul de schimb al leului sunt evaluate ca fiind ridicate de către membrii Consiliului. Aceștia au invocat fluctuația aversiunii globale față de risc, cauzată de războiul din Orientul Mijlociu, precum și conduita politicilor monetare ale băncilor centrale majore. Totodată, deficitele gemene mari, structura finanțării acestora și incertitudinile generate de situația politică internă reprezintă elemente care pot afecta stabilitatea monedei naționale în perioada următoare.
Banca Națională a subliniat importanța stabilității politice și guvernamentale pentru continuarea demersurilor de reducere a deficitului bugetar. Această reducere este o condiție asumată de România în raport cu Comisia Europeană pentru a asigura accesul la fondurile europene. Aceste fonduri sunt esențiale pentru îmbunătățirea percepției de risc. Totuși, perspectivele politicii fiscale rămân incerte, în special în ceea ce privește gestionarea deficitului bugetar pentru anul 2027.
În ceea ce privește traiectoria fiscală, în anul 2027 deficitul ar trebui să scadă la 5% din PIB, de la nivelul de 6% estimat pentru anul 2026. BNR menționează incertitudinile legate de măsurile ce vor fi adoptate pentru a menține o traiectorie descrescătoare sustenabilă, compatibilă cu Planul bugetar-structural convenit cu CE și cu procedura de deficit excesiv. Există, de asemenea, incertitudini privind politica salarială a statului și eventualele majorări după perioada de îngheț a salariilor bugetarilor.
Evoluția indicatorilor macroeconomici din România este strâns legată de respectarea cadrelor de consolidare fiscală impuse la nivel european. Menținerea deficitului bugetar sub pragurile critice este fundamentală pentru stabilitatea financiară și pentru capacitatea statului de a atrage investiții externe. În acest context, orice instabilitate politică internă poate îngreuna implementarea măsurilor necesare pentru atingerea obiectivelor de deficit pe termen mediu, afectând direct percepția riscului economic.