Economia României ar putea intra într-o perioadă de scădere în anul 2026, conform celor prezentate în ultimul raport privind perspectivele economice regionale publicat de Banca Mondială. Instituția anticipează o contractare a produsului intern brut cu 0,5%, un fenomen care ar putea face din țara noastră singura economie din Europa Centrală menționată în raport care va înregistra o astfel de scădere în acel an. Această evoluție negativă intervine într-un context de consolidare fiscală intensă.
România implementează în prezent cea mai ambițioasă ajustare fiscală din regiunea Europei și Asiei Centrale, având ca obiectiv reducerea deficitului bugetar cu aproape două puncte procentuale. Banca Mondială estimează că deficitul va ajunge la nivelul de 6% din PIB în anul 2026, prin intermediul unor măsuri aplicate asupra veniturilor și a unui control mai strict asupra cheltuielilor curente. Această strategie de consolidare va avea un impact semnificativ asupra dinamicii economice naționale.
În ciuda acestui risc de scădere, nivelul investițiilor publice rămâne unul ridicat, fiind estimat la aproximativ 8% din PIB. Raportul subliniază că fondurile europene reprezintă principala sursă de finanțare pentru acest segment, acoperind peste 70% din cheltuielile de investiții ale statului. De asemenea, deși costurile de împrumut au crescut în Europa și Asia Centrală, o creștere mai moderată a costurilor de finanțare pentru România ar putea indica o îmbunătățire a percepției pieței.
După declinul estimat pentru 2026, Banca Mondială anticipează o revenire a creșterii economice în anii următori, susținută de încetinirea inflației și de redresarea veniturilor reale. Prognozele indică o creștere a economiei de aproximativ 1,7% în 2027 și de 2% în 2028. Totuși, procesul de consolidare fiscală va continua să limiteze cererea internă, în condițiile în care modelul de creștere al economiei se mută către un accent pe investiții.
Riscurile economice rămân legate de dependența de industria auto, care generează aproximativ 17% din exporturile de mărfuri ale României, și de evoluția pieței europene. Pe plan regional, Bulgaria, Croația și Polonia au prognoze de creștere mult mai pozitive, cu valori de 2,6%, 2,2% și 3,6%, în timp ce media pentru Europa și Asia Centrală este estimată la 2,2% pentru anul 2026. Incertitudinea și prețurile la energie sunt factori cheie în aceste estimări.
Evoluția indicatorilor macroeconomici din România este strâns legată de capacitatea statului de a menține echilibrul bugetar în fața presiunilor externe. În contextul în care piețele monitorizează atent sustenabilitatea fiscală, deciziile privind veniturile și cheltuielile vor determina dacă România poate trece de perioada de contractare fără a compromite stabilitatea pe termen lung.