Economia României ar putea intra într-o perioadă de scădere în anul 2026, conform celor mai recente date furnizate de Banca Mondială. Instituția financiară estimează o contractare a produsului intern brut cu 0,5%, un scenariu care poziționează țara ca fiind singura economie din Europa Centrală menționată în raport care va înregistra o astfel de scădere. Această evoluție negativă este atribuită direct procesului de consolidare fiscală și impactului costurilor mai mari cu energia.
În contextul acestor previziuni, România implementează cea mai ambițioasă ajustare fiscală din regiune, cu scopul de a reduce deficitul bugetar. Banca Mondială estimează că deficitul va scădea cu aproape două puncte procentuale, ajungând la un nivel de 6% din PIB în anul 2026. Această reducere este planificată prin implementarea unor măsuri specifice privind veniturile statului și prin aplicarea unui control mult mai strict asupra cheltuielilor curente ale administrației.
În ciuda constrângerilor bugetare, nivelul investițiilor publice rămâne unul ridicat, fiind menținut la aproximativ 8% din PIB. Raportul subliniază că fondurile europene joacă un rol crucial în acest proces, finanțând peste 70% din totalitatea cheltuielilor de investiții ale țării. De asemenea, instituția observă că eforturile de consolidare fiscală ar putea influența pozitiv percepția pieței, reflectându-se printr-o creștere mai moderată a costurilor de finanțare pentru România.
După declinul estimat pentru 2026, Banca Mondială anticipează o revenire a creșterii economice în anii următori. Prognoza indică o redresare susținută de încetinirea inflației și de recuperarea veniturilor reale, cu o creștere estimată la aproximativ 1,7% în 2027 și 2% în 2028. Totuși, procesul de consolidare fiscală va continua să exercite presiuni asupra cererii interne, în timp ce economia încearcă tranziția către un model de creștere bazat pe investiții.
Riscurile pentru stabilitatea economică includ și dependența de industria auto, care reprezintă aproximativ 17% din exporturile de mărfuri ale României. Expunerea la o eventuală încetinire a industriei auto europene și la concurența externă rămâne un factor de vulnerabilitate major. Pe de altă parte, proiectul Neptun Deep, cu o valoare de aproximativ patru miliarde de euro, este văzut ca un progres în sectorul gazelor naturale, producția fiind așteptată în 2027.
Evoluția economică este strâns legată de gestionarea prețurilor la energie și a inflației, factori care pot deveni volatili în perioade de criză. În cadrul regiunii Europei și Asiei Centrale, creșterea economică generală este estimată să încetinească de la 2,6% în 2025 la 2,2% în 2026. Această încetinire regională este cauzată de prețurile ridicate la energie, incertitudinea crescută și expansiunea mai slabă a principalilor parteneri comerciali.