Banca Mondială a publicat o revizuire a prognozelor economice pentru România, estimând o scădere a PIB-ului de 0,5% în anul 2026. Această proyectare negativă este prezentată în raportul Europe and Central Asia Economic Update: Making AI Work: Jobs, Firms, and Productivity. Conform instituției, impactul procesului de consolidare fiscală și costurile mai mari cu energia sunt principalii factori care vor determina această contracție economică în perioada menționată.
După perioada de scădere, prognozele indică o revenire la creștere pentru economia României în anii următori. Pentru anul 2027, Banca Mondială estimează un avans de 1,7% al PIB-ului, urmat de o creștere de 2% în anul 2028. Această estimare pentru 2027 este în linie cu datele furnizate de BERD, care anticipează o creștere de 1,8%, însă rămâne mai conservatoare față de prognozele Comisiei Europene de 2,3% sau ale FMI de 2,5%.
În ceea ce privește politicile bugetare, România implementează un program de consolidare fiscală considerat ambițios în regiune. Obiectivul este reducerea deficitului la 6% din PIB în anul 2026, ceea ce reprezintă o scădere de aproape 2 puncte procentuale față de nivelul din 2025. În paralel, investițiile publice sunt menținute la un nivel ridicat, de aproximativ 8% din PIB, cu fondurile UE asigurând finanțarea a peste 70% din aceste cheltuieli de investiții.
Contextul regional arată o diversitate a performanțelor economice în Europa Centrală, regiune care include și Bulgaria, Polonia sau Croația. În timp ce România se pregătește pentru consolidare, Polonia ar putea avea cea mai mare rată de creștere, estimată la 3,6% în 2026. Totuși, Polonia gestionează un deficit fiscal de 7% din PIB, pe fondul cheltuielilor pentru apărare, investiții și măsuri sociale, în contrast cu efortul de reducere a deficitului din România.
Antonella Bassani, vicepreședinte al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, a subliniat că economiile în curs de dezvoltare din regiune demonstrează reziliență. Aceasta a menționat că reducerea intensității energetice și cererea internă robustă contribuie la stabilitate. Totodată, a recomandat utilizarea inteligenței artificiale pentru a crește productivitatea și a compensa scăderea populației de vârstă activă prin consolidarea competențelor educaționale și manageriale.
Evoluția indicatorilor macroeconomici din România este monitorizată constant prin datele oficiale ale Institutului Național de Statistică. Conform acestor date, în primele șase luni ale anului 2026, economia națională a înregistrat deja o scădere de 0,7% comparativ cu perioada S1/2025. Această realitate statistică oferă un cadru pentru înțelegerea dinamicii economice actuale și a dificultăților de creștere raportate de instituțiile internaționale.