Prețurile energiei vor menține inflația din zona euro mult peste ținta stabilită de Banca Centrală Europeană până în prima jumătate a anului 2027, conform declarațiilor președintei BCE, Christine Lagarde. În cadrul celei de-a 54-a reuniuni a Comitetului Monetar și Financiar Internațional, aceasta a subliniat că șocul energetic este prea semnificativ pentru a fi ignorat. Totuși, instituția va opta pentru o reacție măsurată în gestionarea politicilor monetare pentru a menține controlul asupra prețurilor.
Situația actuală a inflației este marcată de o creștere la 3,8% în luna septembrie, fenomen determinat în principal de accelerarea prețurilor la energie. De asemenea, scumpirea alimentelor și a serviciilor a contribuit la acest nivel, în timp ce inflația de bază a înregistrat o ușoară creștere, ajungând la 2,5%. Proiecțiile indică faptul că inflația ar putea scădea după primul trimestru al anului viitor, pe măsură ce presiunile energetice se atenuează, urmând să revină spre țintă spre sfârșitul anului 2027.
Riscurile geopolitice, precum conflictul din Orientul Mijlociu și războiul Rusiei împotriva Ucrainei, reprezintă amenințări suplimentare pentru stabilitatea prețurilor. BCE avertizează că un șoc energetic mai intens sau mai lung ar putea declanșa efecte de runda a doua, amplificând presiunile asupra altor categorii de prețuri. Deși nu există dovezi de o transmitere masivă a scumpirii energiei către salarii, instituția monitorizează cu atenție dacă aceste efecte indirecte vor face inflația mai persistentă.
În ceea ce privește politicile de dobândă, Consiliul guvernatorilor BCE a majorat ratele cu 25 de puncte de bază în septembrie, după o creștere similară în iunie. Înăsprirea condițiilor de finanțare și creșterea dobânzilor pe termen lung vor avea un impact asupra activității economice. Christine Lagarde a menționat că acest proces va încetini creșterea economică și va reduce efectele de transmitere ale costurilor energetice într-o măsură mai mare decât s-a estimat anterior.
Perspectiva de creștere economică rămâne una modestă, cu o estimare de 0,9% pentru anul 2026, urmată de un avans de 1,4% în 2027 și 1,5% în 2028. Reziliența economiei va depinde de redresarea veniturilor reale și de cheltuielile publice direcționate către infrastructură, apărare și tehnologii digitale. Totuși, stabilitatea financiară poate fi afectată de expunerile concentrate ale intermediarilor financiari nebancari la investiții legate de inteligența artificială.
Politica monetară a zonei euro este influențată direct de evoluția indicatorilor de inflație și de capacitatea de transmitere a deciziilor de dobândă în economia reală. În contextul volatilității piețelor, BCE urmărește echilibrul între controlul prețurilor și susținerea creșterii economice. Deciziile viitoare vor fi luate pe baza evaluării riguroase a riscurilor asociate inflației de bază și a eficienței instrumentelor utilizate de banca centrală.