Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a publicat raportul „Regional Economic Prospects”, prin care analizează traiectoria economiei României. Conform instituției, după o creștere de 0,7% înregistrată în 2025, se estimează o scădere a PIB-ului cu 0,2% în cursul anului 2026. Prognoza indică o revenire la creștere în anul 2027, când economia ar putea înregistra un avans de 1,8%, menținând astfel previziunile stabilite anterior în iunie.
Performanța economică a fost afectată de o contractare anuală de 0,8% a PIB-ului în primul semestru al anului 2026. Această evoluție negativă a fost determinată de o scădere de 4,6% a producției industriale, alături de un recul observat în sectoarele de servicii și în vânzările cu amănuntul. Singurul segment care a generat creștere a fost sectorul construcțiilor, susținut direct de implementarea proiectelor de infrastructură care beneficiază de finanțări din fondurile UE.
Situația inflației rămâne un punct critic, cu indicatorul atingând 9,7% în luna mai 2026, înainte de a coborî la 6,3% în august 2026. În ciuda acestei scăderi, nivelul inflației în România este considerat cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Presiunile inflaționiste ar putea fi alimentate de deprecierea leului în raport cu euro și de prețurile ridicate ale energiei, factori care pot prelungi instabilitatea prețurilor pe piață.
Din perspectiva fiscală, deficitul bugetar a înregistrat o scădere de 37% în termeni nominali în perioada ianuarie - iulie 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut. Deși în 2025 deficitul a fost de 7,9% din PIB, ținta stabilită pentru acest an este de 6,2% din PIB, un obiectiv pe care BERD consideră că România îl poate atinge. Această consolidare fiscală este esențială pentru gestionarea dezechilibrelor externe, deși deficitul de cont curent rămâne unul dintre cele mai mari din UE.
Redresarea economiei depinde de o revenire treptată a cererii din partea gospodăriilor și de finalizarea investițiilor finanțate prin fondurile europene. De asemenea, o revenire moderată a exporturilor, susținută de restabilirea parțială a competitivității costurilor, ar putea propulsa PIB-ul spre creștere în a doua parte a anului. Totuși, riscurile rămân ridicate din cauza incertitudinilor legate de politicile fiscale, a șocurilor la nivelul prețurilor energiei și a unei cereri externe care rămâne slabă.
Evoluția indicatorilor macroeconomici este influențată de dinamica piețelor și de stabilitatea externă. În contextul actual, monitorizarea deficitului de cont curent și a ratei inflației este vitală pentru stabilitatea financiară. Deși investițiile publice ar putea scădea, parcursul economic va depinde în mare măsură de capacitatea de absorbție a fondurilor europene și de echilibrarea costurilor de producție față de cererea globală.