Luna septembrie a fost marcată de o instabilitate politică profundă în România, cu un Guvern interimar care a trebuit să gestioneze probleme economice complexe. Deși desemnarea lui Siegfried Mureșan a oferit o speranță pentru încheierea blocajului, votul din 30 septembrie a rezultat într-un eșec, cabinetul propus obținând doar 182 de voturi. Această situație a lăsat țara într-un regim de provizoriu, cu 148 de zile de la demiterea Guvernului Bolojan, chiar în perioada pregătirii bugetului pentru anul viitor.
Din punct de vedere fiscal, Ministerul Finanțelor a raportat o îmbunătățire a indicatorilor, deficitul bugetar general consolidat scăzând la 2,89% din PIB. Această cifră reprezintă o reducere de 26,94 miliarde de lei față de perioada similară din 2025, când ponderea era de 4,51%. Veniturile totale au înregistrat o creștere de 11,4%, ajungând la 468,10 miliarde de lei, susținute în principal de încasările de TVA care au crescut cu 25,2%. Totuși, această ajustare fiscală a fost parțial mascată de costurile ridicate ale serviciului datoriei.
Presiunea dobânzilor a continuat să crească, statul plătiind deja 42,05 miliarde de lei pentru dobânzi, o sumă cu 8,86 miliarde de lei peste nivelul din anul precedent. Această cheltuială este aproape egală cu totalul încasărilor din impozitul pe salarii și venit, care au înregistrat 42,86 miliarde lei. În paralel, rezervele valutare ale BNR au suferit o scădere bruscă de 4,805 miliarde de euro într-o singură lună, ajungând la un sold de 60,06 miliarde euro la sfârșitul lunii septembrie.
Sectorul energetic și cel al companiilor de stat au fost, de asemenea, sub observație, în contextul reformelor și al scandalurilor diplomatice. Romgaz a negat presiunile pentru achiziția de gaze naturale lichefiate (LNG) americane, în timp ce procesul de inventariere a scos la iveală un portofoliu de 1.868 de întreprinderi publice. Dintre acestea, peste o mie de companii îndeplinesc criteriile tehnice pentru restructurare sau reducerea portofoliului de stat. În același timp, Guvernul a aprobat creșterea numărului de angajați la Romgaz pentru proiecte precum Neptun Deep.
Pe plan social, nemulțumirile economice s-au manifestat prin protestele crescătorilor de ovine, care au cerut soluții pentru costurile de furajare și exporturi. În ceea ce privește infrastructura, au fost aprobate indicatori tehnico-economici pentru autostrada Brașov-Făgăraș, o investiție de 9,3 miliarde de lei pe o lungime de 49,75 kilometri. Totodată, Ministerul Finanțelor a suplimentat cu 1,058 miliarde de lei limita de cheltuieli pentru Ministerul Muncii, destinând aproximativ 1,03 miliarde de lei pentru decontarea compensațiilor la energie.
Contextul economic actual este influențat de necesitatea de a îndeplini țintele PNRR, în condițiile în care autoritățile au depus ultima cerere de plată în valoare de 6,04 miliarde euro. Succesul acestui demers depinde de evaluarea Comisiei Europene și de finalizarea reformelor legislative, proces care este îngreunat de absența unei majorități parlamentare stabile. Această situație de incertitudine politică pune presiune pe capacitatea statului de a menține echilibrul fiscal și de a asigura continuitatea investițiilor publice.