Perspectiva inflației în România suferă o revizuire în sus, deoarece rata anuală a prețurilor va urma o traiectorie ascendentă până la finalul anului curent. Conform minutei ședinței Consiliului de Administrație al BNR din 8 octombrie, noile estimări indică un nivel de inflație peste valorile prevăzute în prognoza de pe termen mediu din luna august 2026. Această evoluție modifică previziunile anterioare care anticipau o situație de 6,1 la sută în decembrie 2026 și o scădere ulterioară la 2,8 la sută în iunie 2028.
Înrăutățirea perspectivei inflaționiste este determinată de șocuri pe partea ofertei, în special prin scumpirea combustibililor și a energiei. Totodată, creșterea cotațiilor materiilor prime, inclusiv a celor agroalimentare, contribuie la presiunea asupra prețurilor, fiind influențată de conflictul din Orientul Mijlociu și de seceta severă din acest an. Un alt factor determinant este evoluția cursului de schimb al leului, care a suferit o depreciere puternică în luna septembrie, afectând direct costul importurilor.
În ceea ce privește așteptările pieței, analiștii financiar-bancari au înregistrat o creștere a anticipațiilor inflaționiste în lunile august și septembrie. Acestea au revenit în apropierea limitei superioare a intervalului țintă stabilit de BNR, care este de 2,5% ±1 punct procentual. Deși în cazul companiilor anticipațiile inflaționiste pe termen scurt s-au redus pe parcursul trimestrului al treilea, percepțiile consumatorilor privind evoluția prețurilor s-au deteriorat din nou.
Activitatea economică arată semne de fragilitate, fiind observată o deteriorare a evoluției economiei în trimestrul III 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut. Această scădere poate fi atribuită în principal ritmului formării brute de capital fix, ceea ce indică o prăbușire a investițiilor private. În contrast, investițiile publice au reușit să fie susținute de volumul record de finanțări provenite din fondurile europene, precum cele din PNRR și din fondurile de coeziune.
Partea comercială a economiei a înregistrat dificultăți, exportul net devenind contracționist în trimestrul II 2026. Volumul importurilor de bunuri și servicii a crescut puternic față de primul trimestru, depășind nivelul exporturilor, care au stagnat. Din acest motiv, deficitul balanței comerciale și deficitul de cont curent și-au întrerupt tendințele de scădere din ultimele trimestre, înregistrând creșteri. Totuși, devalorizarea leului din septembrie ar putea inversa această tendență prin ieftinirea exporturilor.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici rămâne esențială pentru stabilitatea pieței, în contextul în care balanța riscurilor pentru inflație rămâne înclinată în sus pe termen scurt. Deciziile privind politicile monetare sunt influențate direct de dinamica veniturilor populației și de fluctuațiile cursului de schimb, factori care pot surprinde prognozele oficiale prin creșteri neașteptate ale prețurilor la nivelul întregii economii.