Banca Națională a României a decis menținerea ratei dobânzii de 6,5%, într-un context în care inflația este anticipată să urmeze o traiectorie ascendentă până la finalul anului curent. Această decizie vine după o perioadă de scăderi a inflației în timpul verii, însă riscurile economice rămân ridicate. România menține astfel cel mai mare nivel al dobânzii din regiune, în comparație cu alte economii vecine.
Evoluția inflației în România a cunoscut o scădere semnificativă în perioada estivală, pornind de la un nivel de 10,4% în luna iunie, la aproximativ 8,2% în iulie și aproape 6,2% în luna august. Totuși, BNR estimează că această tendință de scădere nu va fi durabilă pe termen scurt. Instituția vede o creștere a ratei anuale a inflației până la sfârșitul anului, ceea ce impune o abordare conservatoare a politicii monetare.
Presiunea asupra prețurilor este alimentată de factori multipli, inclusiv de costurile ridicate la energia, combustibilii și alimentele. Un alt element critic este cursul valutar, care oscilează în jurul valorii de 5,35 lei/euro, generând presiune suplimentară asupra inflației. Bancherii estimează că impactul transmiterii variațiilor cursului de schimb asupra nivelului inflației va fi de aproximativ 0,3 puncte procentuale, influențând direct stabilitatea prețurilor.
Incertitudinile majore provin și din mediul geopolitic, în special din conflictul din Orientul Mijlociu și din criza energetică globală. Aceste riscuri semnificative afectează activitatea economică și evoluția inflației pe termen mediu. În plus, situația politică internă și măsurile viitoare privind consolidarea bugetară dincolo de anul 2026 sunt menționate ca factori de incertitudine care pot influența cursul de schimb și stabilitatea economică.
În comparație cu alte țări din regiune, dobânda din România este cea mai ridicată. Serbia aplică o dobândă de 5,75%, în timp ce Ungaria a ajuns la 5,5%. Polonia și Cehia mențin rate de 3,75%. Din cauza acestor diferențe și a riscurilor identificate, scăderile de dobânzi care anterior erau anticipate pentru a doua parte a acestui an au fost amânate, fiind acum proiectate pentru primăvara sau vara anului 2027.
Contextul macroeconomic indică faptul că inflația din 2026 ar putea urca spre nivelul de 6,9%. În acest scenariu, BNR menține politica de flotare controlată a leului, deși se anticipează că fluctuațiile valutare vor deveni mai flexibile. Această evoluție a prețurilor și a cursului de schimb rămâne un punct central de monitorizare pentru stabilitatea puterii de cumpărare și pentru gestionarea politicii monetare naționale.